Umilință și Nepăsare: O Mamă din Avrig Își Spune Păsul
Gabriela Drumaș, o mamă din Avrig, a trăit un coșmar despre care nu ar fi crezut vreodată că va deveni realitate. În timp ce se confrunta cu boala copilului ei de doar 6 luni, care cântărea doar 4,7 kilograme, a fost nevoită să suporte nu doar suferința micuțului, ci și un tratament inacceptabil din partea personalului de la Spitalul de Pediatrie din Sibiu.
O Urgență Ignorată
Adus de urgență la spital, micuțul a început să aibă febră mare, depășind 41 de grade. Gabriela a cerut ajutor, dar răspunsurile au fost departe de a fi corespunzătoare. „Am cerut tratament și i-au dat ceva pentru febră”, a povestit ea, subliniind dezamăgirea față de sistemul medical pe care ar trebui să se poată baza.
Umilința Personalului Medical
Experiența la spital a fost marcată de neglijență și lipsă de empatie. Gabriela a fost umilită atunci când a cerut o pernă pentru a putea sta lângă copilul ei. „Mi s-a spus că pernele sunt pentru mămicile care plătesc”, a declarat ea, descriind cum a fost tratată ca o păcătoasă pentru dorința de a avea un minim confort. A fost nevoită să doarmă cu capul pe fierul pătuțului, o imagine care pune în evidență tristețea și disperarea situației.
Critica Fără Răspuns
Nu doar condițiile dureroase au marcat experiența, dar și modul în care personalul a interacționat cu mamele. Gabriela a menționat că asistentele le-au reproșat că ies pe hol cu copiii, indemnându-le să nu se deplaseze. „Dacă ieșim cu copilul, ne ceartă. Dacă nu, iarăși nu e bine”, a spus ea, lăsând să transpară frustrările adunate dintr-o experiență deja traumatizantă.
Regrete și Promisiuni de Îmbunătățire
Răspunsul conducerii spitalului a fost unul de regrete formale, declarând că se va relua instruirea personalului. „Ne cerem scuze și reluăm instruirea personalului”, au fost cuvintele oficiale. Însă, este de-a dreptul ironico-amarnic să te întrebi cât de mult va conta cu adevărat această promisiune în fața suferinței reale a pacienților.
Dezvăluiri Despre Condiții
Spitalul dispune de o capacitate limitată, iar mamele trebuie să se mulțumească cu șezlonguri pentru odihnă, în loc de paturi adecvate. Aceasta este o realitate dură care schițează imaginea unei instituții care nu reușește să facă față provocărilor unei societăți în care sănătatea ar trebui să fie pe primul loc.
Un Semnal de Alarmă pentru Comunitate
Ce trebuie să învățăm din această poveste? Cât de departe suntem de umanitate și compasiune în tratarea pacienților? Gabriela a fost un martor al realității crude, iar vocea ei ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei care cred că indiferenta nu afectează pe nimeni. Situația din Sibiu reflectă o problemă mai largă, una care ar trebui abordată urgent.
Sursa: Ora de Sibiu
