Nu tăcea, sună la 119: Când indiferența devine complicitate
Violenta domestică – un flagel ascuns sub covorul unei societăți care preferă să tacă. La masa rotundă organizată de Episcopia Bisericii Evanghelice, specialiști din domeniu au tras un semnal de alarmă. Ce trebuie să facem? Să ne lăsăm impresionați de tăcerea omenească sau să ne ridicăm și să acționăm?
Afișarea unei realități sumbre
Academia Evanghelică Transilvania din Sibiu a găzduit o discuție crucială. Oameni cu expertiză – psihologi, asistenți sociali, educatori și funcționari publici – s-au adunat pentru a veni în ajutorul victimelor abuzului. Ce s-a discutat? O realitate devastatoare: violența domestică e într-o continuă expansiune, și Sibiu nu face excepție. Conform DGASPC, în anul 2023 au fost raportate 140 de cazuri, iar datele pentru 2024 sugerează o creștere alarmantă.
Învățături din suferință
Psihologul Eniko Gall a spus clar: „De la victimă la învingătoare”. Dar pentru a ajunge acolo, victima are nevoie de sprijin real, nu de vorbe goale. Este o responsabilitate colectivă să dăm voce acestor oameni. Există un drum lung până la recuperare, iar acești specialiști sunt aici să arate pașii necesari.
Discuții care sfidează indiferența
Moderată de prof. univ. dr. Ioana Crețu, partea a doua a întâlnirii a fost o adevărată luptă cu tăcerea. Lumința Hadăr și Liliana Popa de la DGASPC, alături de alți experți, au subliniat că violența domestică este un precursor al unor și mai grave probleme, precum traficul de persoane. România este o țară care suferă, iar tăcerea nu este o opțiune.
O urgență socială ignorată
Realitatea greu de digerat este că soluțiile sunt puține și insuficiente. Victimele lipsite de resurse și servicii sociale sunt abandonate, iar agresorii predilecți nu se simt constrânși să participe la consiliere. Este o rușine națională că abuzul devine normă, iar tăcutul devine complice.
Mesajul organizatorilor: NU RĂMÂNI INDIFFERENT!
Un mesaj simplu, dar puternic: „Nu tăcea, sună la 119!” Aceasta este chemarea la acțiune. Aceasta este flagelul care nu poate fi ignorat. Grupul Arca Binecuvântării, împreună cu Episcopia și Academia Evanghelică, luptă nu doar împotriva violenței, ci și împotriva unei societăți care preferă să închidă ochii.
Este timpul să ne întrebăm: cât de departe suntem dispuși să mergem pentru a schimba această realitate? Dacă nu suntem pregătiți să acționăm acum, când?
Sursa: Ora de Sibiu
