Guvernul vrea să îi păstreze pe tineri în țară cu 1.000 de lei pe lună. Economiștii avertizează: “E o iluzie”
Într-o tentativă de a răspunde exodului tinerilor din România, Ministerul Muncii a dat startul unei inițiative controversate: acordarea unei prime de 1.000 de lei pe lună pentru tinerii care acceptă un loc de muncă pentru prima dată. Anunțul lansat pe 12 noiembrie 2025 a generat discuții aprinse, economistul Dragoș Cabat declarând că această măsură este mai degrabă o stratagemă electorală decât o soluție viabilă.
Proiectul prevede și o subvenție pentru angajatori, care ar putea beneficia de 2.250 de lei lunar pentru fiecare tânăr angajat, atâta timp cât acesta este înregistrat ca șomer. Aceste propuneri stabilesc un nou martor al disfuncționalităților economice. Tinerii între 16 și 30 de ani, care nu sunt angajați sau nu urmează studii, fac obiectul acestei inițiative, denumită „prime de stabilitate”. Cu toate acestea, Cabat subliniază că realitatea este mult mai complexă: „Pentru acești tineri, există un raport de 70% populism și doar 30% efect real”, a declarat expertul într-o analiză pentru Digi24.
Cabat susține că măsurile propuse nu abordează cauzele fundamentale ale șomajului, ci oferă un ajutor superficial care nu satisface nevoile reale ale angajatorilor sau ale pieței muncii. Mulți tineri aleg să emigreze în căutarea unor salarii mai mari și a unor condiții de muncă mai bune, iar simpla oferire de stimulente financiare nu va schimba această dinamică. „Avem un șomaj real subestimat, iar subvențiile ar putea atrage temporar o parte dintre ei în sistem, dar nu sunt o soluție pe termen lung”, a mai afirmat acesta.
Un alt aspect al inițiativei vizează sprijinul acordat mamelor cu cel puțin trei copii. Angajatorii care angajează aceste mame vor primi, de asemenea, subvenții, dar economistul este sceptic cu privire la impactul acestor măsuri: „Vor putea profita de aceste stimulente, dar efectul asupra economiei va fi minim, sub 0,5% din bugetul total. Ajutoarele punctuale nu rezolvă problema forței de muncă”, a adăugat el.
În concluzie, proiectul Ministerului Muncii se conturează ca un gest simbolic, având ca obiective mai degrabă obținerea capitalului electoral decât îmbunătățirea condițiilor pe piața muncii din România. În acest context, se ridică întrebarea: se va transforma într-o realitate sau va rămâne doar o promisiune neîmplinită?
