Prognoză sumbră: Populația României ar putea scădea la 14 milioane
Scenariile alarmante privind viitorul demografic al României continuă să se contureze, iar specialiștii avertizează despre o posibilă reducere dramatică a populației. Conform unei analize demografice realizate de Institutul Național de Statistică (INS), se estimează că țara noastră ar putea ajunge, până în 2080, la puțin peste 14 milioane de locuitori, o scădere semnificativă față de aproximativ 19 milioane cât este populația actuală.
Declinul populației românești este generat, în principal, de migrația masivă a tinerilor în căutarea unor oportunități mai bune în afaceri și muncă, alături de lipsa unor politici coerente menite să stimuleze natalitatea. Numărul nașterilor se reduce alarmant, iar din 1990, județul Sibiu a înregistrat o scădere drastică a natalității, cu doar 3.363 de nașteri în 2024, comparativ cu 6.215 în urmă cu 35 de ani.
În ceea ce privește municipiul Sibiu, acesta a înregistrat pentru prima dată un număr de nașteri sub 1.000, atingând cifra de 929, iar Mediaș a raportat doar 217 nașteri. Această tendință reflectă o problemă demografică mai complexă, ce sugerează o criză iminentă pentru sustenabilitatea sistemului de pensii românesc, având în vedere că vor fi din ce în ce mai puțini tineri care să contribuie la acesta.
INS a elaborat trei scenarii posibile pentru evoluția populației românești: unul pesimist, care preconizează o scădere de 4,6 milioane de locuitori, unul intermediar, cu o reducere de 3,4 milioane, și unul optimist, ce estimează o mică scădere de 1,9 milioane. Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, a subliniat că, indiferent de varianta aleasă, declinul demografic este inevitabil, iar România se va confrunta cu o diminuare cuprinsă între 10% și 25% până în 2080.
Cauzele scăderii natalității
Printre cauzele principale ale scăderii natalității se numără migrația tinerelor familii și lipsa unor politici publice eficiente care să sprijine maternitatea. Din ce în ce mai multe femei amână sau renunță la a deveni mame, ceea ce conduce la o creștere constantă a vârstei medii la prima naștere. În plus, sistemul de sprijin pentru familii este considerat insuficient, ceea ce scade motivația de a avea copii.
Conform datelor Eurostat, în ciuda tendinței generale de scădere a natalității, numărul copiilor născuți din mame de altă naționalitate a crescut semnificativ. În 2021, 10.800 de copii, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din totalul nașterilor, au avut mame cu cetățenie non-UE, comparativ cu doar 1.300 în 2013. Între 2020 și 2024, circa 16.000 de copii au fost născuți din mame care nu erau cetățeni ai Uniunii Europene.
România comparativ cu alte țări europene
În contextul european, este de menționat că țările cu cea mai înaltă rată a natalității includ Cipru (11,2 nașteri la 1.000 locuitori), Franța (10,7), Irlanda (10,5) și Suedia (10,0). România se află ceva mai sus de media europeană, cu 9,4 nașteri la 1.000 locuitori, dar sub media generală europeană de 8,7 nașteri la 1.000 locuitori. La polul opus, Italia (6,7), Spania (6,9) și Grecia (7,3) se confruntă cu cea mai scăzută rată a natalității în Uniunea Europeană.
Consecințele pentru societate și economie
Declinul populației va avea efecte de lungă durată asupra structurii sociale și economice a României. Este de așteptat ca pe termen mediu și lung să se contureze un dezechilibru tot mai pronunțat între numărul persoanelor apte de muncă și pensionarii, provocând astfel presiuni asupra sistemului de pensii, infrastructurii educaționale și a pieței muncii. Există un consens printre experți că, fără măsuri deja menționate pentru a încuraja natalitatea, România riscă să se confrunte cu o criză demografică profundă, cu implicații severe asupra economiei și societății în ansamblu în decadelor următoare.
Sursa: www.oradesibiu.ro/2025/12/03/prognoza-sumbra-populatia-romaniei-ar-putea-scadea-la-14-milioane/
