Legea pensiilor speciale ajunge din nou la Curtea Constituțională
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților intră din nou în atenția Curții Constituționale, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să sesizeze instanța constituțională. Această hotărâre a fost adoptată în unanimitate, fiind convocată o ședință a Secțiilor Unite, condusă de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, pe data de 5 decembrie 2025, la ora 12:00.
Decizia de a repune în discuție legea vine în urma unei precedente sesizări, în care Curtea Constituțională declarase legea neconstituțională, pe motive de formă, extrinseci. Astfel, instanța supremă recidivează și analizează din nou compatibilitatea noilor prevederi legislative cu Constituția, înainte ca acestea să intre în vigoare și să fie aplicate magistraților din România.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul are în vedere o majorare treptată a vârstei de pensionare pentru judecători și procurori, de la 48 la 65 de ani, printr-o incrementare de câte un an pentru fiecare nouă generație de magistrați. Pe lângă aceasta, cuantumul pensiei nu va putea depăși 70% din indemnizația netă acordată în ultima lună de activitate, iar vechimea necesară pentru obținerea pensiei va fi de minimum 35 de ani.
Noile reglementări nu se vor limita doar la magistrați, ci vor fi aplicabile și personalului auxiliar din instanțe și parchete, angajaților Institutului Național de Expertize Criminalistice, precum și magistraților asistenți și personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.
Conform declarațiilor din cadrul cabinetului Bolojan, principala motivație pentru adoptarea acestora este accesarea fondurilor europene, corectarea unor inechități și asigurarea sustenabilității sistemului de pensii. Totuși, această majorare a vârstei de pensionare, precum și plafonarea cuantumului pensiilor pentru magistrați, a stârnit nemulțumiri considerabile, manifestate prin proteste și critici vehemente din partea celor afectați.
Context și reacții
În contextul actual, dezbaterea asupra acestei legi ia o turnură tensionată, având în vedere că magistrații sunt împărțiți în opinii pro și contra. Unii susțin că măsurile sunt necesare pentru a alinia sistemul de pensii din România la standardele europene și pentru a evita abuzurile, în timp ce alții percep aceste modificări ca pe o amenințare la adresa drepturilor lor. Această polarizare adâncește tensiunile existente între justiție și administrație, iar rezultatul final al deliberărilor Curții Constituționale va avea un impact semnificativ asupra viitorului magistraților români.
În concluzie, întoarcerea legii pensiilor speciale la Curtea Constituțională subliniază complexitatea interacțiunii dintre eficiența legislativă, drepturile fundamentale și provocările economice cu care se confruntă România, făcând ca acest subiect să rămână unul fierbinte și actual în peisajul politic și social al țării.
