Anul 2026, un punct de cotitură pentru infrastructura rutieră din România
Anul 2026 se anunță a fi o eră de glorie pentru rețeaua de autostrăzi din România, anunț făcut cu mândrie de către secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scriosteanu. Estimările sunt îndrăznețe: între 245 și 285 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres vor fi inaugurate, stabilind astfel un record istoric ce va depăși cu mult precedentul din 2024, când s-au deschis aproximativ 200 de kilometri.
Acest an storic marchează anul al șaselea din Decada Infrastructurii de Transport, demarată în 2020 sub oblăduirea Planului Investițional pentru perioada 2021–2030. După aceste noi inaugurări, România se va putea lăuda cu peste 1.650 de kilometri de autostradă și drum expres în circulație.
Proiecte ambițioase și inovații în infrastructură
Un alt aspect remarcabil al anului 2026 este că România va reuși, în doar șapte ani, să construiască un număr impresionant de kilometri de drumuri de mare viteză, câți nu au fost finalizați în 48 de ani de dezvoltare, începând cu 1972, odată cu inaugurarea Autostrăzii București–Pitești.
Printre premierile anului 2026 se numără deschiderea primelor tuneluri rutiere de autostradă din țară. Tunelul de la Curtea de Argeș, care face parte din Secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu–Pitești, va fi inaugurată împreună cu întreaga secțiune, un pas semnificativ în modernizarea infrastructurii. De asemenea, Tunelul Margina, situat pe lotul Margina–Holdea al Autostrăzii Lugoj–Deva, va asigura conectivitatea între Sibiu și granița de vest a țării.
Proiecte esențiale și termenele de finalizare
În plus, se va da startul lucrărilor pentru primul tunel de autostradă forat cu tehnologie TBM din România, denumit Tunelul Poiana, cu o lungime impresionantă de 1,9 km, care se va încadra în Secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu–Pitești. Ne oprim aici? Nici pe departe. Finalizarea integrală a Autostrăzii Bucureștiului A0 va transforma acest inel rutier pe o lungime de 102 km în prima astfel de construcție completă din România, marcând un alt pas important în dezvoltarea infrastructurii rutiere locale.
Provocări și perspective de viitor
Autostrada Moldovei A7 va fi, de asemenea, finalizată până la Pașcani, cu 124 km noi dându-se în trafic, ceea ce va duce totalul la 318 km între Ploiești și Pașcani. Cea mai lungă porțiune continuă de autostradă din România va ajunge la 662 km, acoperind ruta de la Craiova la Pitești, București, A0 Sud, Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău și Pașcani.
Infrastructură transfrontalieră și conectivitate regională
Un moment deosebit va fi inaugurat cu Podul de Flori, care va traversa Prutul între Ungheni (România) și Ungheni (Republica Moldova). Acesta va fi primul pod rutier de tip autostradă peste Prut în ultimele șase decenii, creând oficial un coridor de mare viteză între cele două țări.
În Transilvania, Autostrada A3 va beneficia de completarea mai multor tronsoane esențiale, inclusiv Suplacu de Barcău–Chiribiș, Nădășelu–Mihăiești, Mihăiești–Zimbor și Zimbor–Poarta Sălajului, unele dintre acestea urmând să fie inaugurate cu anticipație.
Ministerul Transporturilor are mari așteptări în 2026, mizând pe absorbția totală a fondurilor nerambursabile din PNRR, considerând anul ca fiind unul de concluzionare a programului. Conform declarațiilor oficiale, România intră în 2026 cu 837 km de autostrăzi și drumuri expres în execuție, 487 km în licitație și 1.418 km deja în trafic. Situația financiară a Ministerului Transporturilor se prezintă optimist, fără datorii către antreprenori, ceea ce reprezintă un semn clar de responsabilitate și transparență în gestionarea proiectelor de infrastructură.
