Fenomen spectaculos în pădurile Sibiului: A început sezonul coarnelor căzute la cerbi
Începând cu luna februarie, pădurile din județul Sibiu devin martore la un fenomen natural fascinant, când cerbii își pierd coarnele. Acest proces, care se desfășoară anual în perioada februarie-martie, este una dintre manifestările caracteristice ale vieții sălbatice din zonă. Direcția Silvică Sibiu, care administrează 46 de fonduri cinegetice, monitorizează activitatea a aproximativ 380 de cerbi, număr similar cu cel din anul precedent.
Detalii despre pierderea și regenerarea coarnelor
Marin Vălean, responsabilul vânătoare în cadrul Direcției Silvice Sibiu, explică faptul că pierderea coarnelor este un proces natural, specific acestui timp al anului. „Cerbii își pierd coarnele în februarie-martie. Odată cu căderea lor, osul devine poros, deteriorându-se la suprafața de prindere, ceea ce determină desprinderea coarnelor. Acestea cresc de obicei pe cilindrii frontali și pot cântări între 3 și 4 kilograme,” a detaliat Vălean. Regenerarea coarnelor demarează rapid, ele având o perioadă de creștere de aproximativ cinci luni, fiind complet dezvoltate în lunile iulie-august. Până atunci, coarnele sunt acoperite de o pieliță bogată în vase de sânge, esențială pentru alimentarea țesutului osos. Aceste structuri sunt utilizate de cerbi în scopuri de apărare și în perioada de împerechere.
Unde pot fi găsite coarnele căzute
Coarnele căzute pot fi găsite îndeosebi în zonele frecventate de cerbi pentru hrănire. De exemplu, aproximativ 70% din dieta lor este alcătuită din muguri și lujeri de arbori, preferând în mod special lujerii de salcie căprească. Marin Vălean menționează: „Cerbii se deplasează în funcție de sursele de hrană, iar acolo unde se hrănesc, sunt mai mari șansele să întâlniți coarnele căzute.” În județul Sibiu, aceste animale pot fi întâlnite în regiuni ca Porumbacu, Negoiu sau Valea Sebeșului, iar la limita județului se află zona Șugag.
Este legală colectarea coarnelor?
În ceea ce privește legalitatea colectării, pădurile din România sunt organizate în fonduri cinegetice, fiecare având un gestionar care deține dreptul de a recupera coarnele căzute. Deși ocazional, culegătorii de fructe de pădure mai întâlnesc coarne, aceștia ar trebui să le predea gestionarului fondului cinegetic. Din păcate, în realitate, mulți nu respectă această obligație, iar coarnele ajung uneori pe piață, fiind valorificate pentru utilizări decorative.
Cerbi în căutare de hrană în zone agricole
Observațiile din ultimii ani arată o tendință crescândă a cerbilor de a coborî din zonele montane spre câmpurile agricole, mai ales în timpul toamnei. „În ultimele zece ani, am observat că cerbii coboară frecvent în zona Porumbacului, unde există numeroase culturi de porumb. Dacă acestea nu sunt recoltate la timp, cerbii devin atrași de ele,” explică Vălean. Acești cerbi pot ajunge să consume chiar până la 10 kilograme de porumb pe parcursul unei singure hrăniri. După perioada de împerechere, masculii se întorc în zonele montane, însă există locuri, precum Bistra, unde cerbii nu coboară, având la dispoziție hectare întregi de pădure.
Gardurile electrice nu sunt soluția ideală
Referitor la protejarea culturilor, Marin Vălean subliniază că gardurile electrice nu oferă o soluție eficientă împotriva cerbilor. „Cerbul sărind peste gardurile electrice nu suferă daune semnificative. Acest tip de gard este mai eficient împotriva mistreților, deși și aceștia pot trece uneori prin ele, învățând să evite electrocutarea după o primă experiență,” adaugă specialistul. În județul Sibiu, efectivele de cerbi sunt considerate stabile, iar gestionarea lor urmărește menținerea unui echilibru ecologic, cu variații minime de la an la an.
