Avorturi decontate din fonduri UE: Inițiativa a fost aprobată la Bruxelles, dar aplicarea ei în România e o decizie politică
Recent, europarlamentarul Nicu Ștefănuță a anunțat o victorie importantă în lupta pentru drepturile femeilor, declarând că „de azi, niciun politician autoritar nu va mai putea amenința cu ușurință dreptul femeilor la avort”. Acesta a fost un răspuns la sprijinul Comisiei Europene pentru inițiativa cetățenească europeană „My Voice, My Choice”, care pledează pentru utilizarea fondurilor europene în scopul asigurării accesului sigur și legal la servicii de avort în Uniunea Europeană.
Declarația lui Ștefănuță vine într-un context în care este esențial să înțelegem ce au cerut cetățenii europeni. Campania a reușit să strângă peste 1,2 milioane de semnături, dar a prevenit blocajele legislative printr-o abordare pragmatică: nu a solicitat schimbarea legilor naționale privind avortul, ci a cerut crearea unui mecanism financiar de solidaritate bazat pe voluntariat, ceea ce ar permite fondurilor europene să plătească avorturile sigure pentru femeile care nu au acces la aceste servicii în țările lor.
Ce implică „My Voice, My Choice”?
Inițiativa a solicitat ca Uniunea Europeană să acopere nu doar costul intervenției medicale, ci și cheltuielile de călătorie pentru femeile care ar trebui să se deplaseze spre alte județe sau țări pentru a beneficia de servicii de avort, în special din țări cu restricții aspre, precum Polonia sau Malta. Această solicitare explică succesul campaniei în România, unde au fost adunate peste 74.000 de semnături, plasând țara pe locul cinci la nivel european.
Deși avorturile sunt legale în România, realitatea este că peste 80% dintre spitalele publice refuză să ofere acest serviciu, forțând femeile să se îndrepte spre clinici private unde costurile variază între 800 și 1.000 de euro. Astfel, dreptul legal la sănătate reproductivă devine inaccesibil pentru majoritatea femeilor, transformându-se într-un privilegiu destinat celor care dispun de resurse financiare.
Implicațiile sprijinului Comisiei Europene
Nicu Ștefănuță a fost un susținător activ al inițiativei, promovând-o în diferite cercuri politice și mobilizând comunitatea pentru a aduna semnături. În ciuda entuziasmului existent, răspunsul Comisiei Europene a venit cu ambivalențe: deși inițiativa a fost validată, nu au fost create instrumente juridice noi sau alocate fonduri suplimentare. Statele membre sunt îndrumate să utilizeze Fondul Social European Plus (FSE+) pentru a asigura accesul la avorturi, dar implementarea acestei măsuri rămâne la latitudinea fiecărui guvern național.
Așadar, întrebarea care rămâne este: va avea Guvernul României voința politică de a solicita și de a redirecționa aceste fonduri europene pentru a deconta avorturile? Subiectul este extrem de controversat, mai ales în contextul polarizării de opinii existente în Parlamentul European, unde partide diferite au avut atitudini variate față de inițiativă.
O nouă bătălie pentru drepturile femeilor
Este clar că, în ciuda avansului făcut la Bruxelles, fondurile europene vor fi accesibile numai dacă autoritățile române decid să colaboreze și să folosească resursele existente. Inițiativa „My Voice, My Choice” a reușit să capteze atenția în privința nevoilor urgente ale femeilor, dar pentru ca aceste nevoi să fie realmente îndeplinite, politicienii de la București trebuie să arate angajament real și dorința de a investiga soluții viabile pentru toate femeile, în special în regiunile în care accesul la servicii de sănătate reproductivă este extrem de limitat.
