BARAJELE DEGRADATE DE PE CIBIN ȘI HÂRTIBACIU AU DEVENIT INUTILE. SPECIALIȘTII PROPUN ELIMINAREA LOR SPRE BINELE TUTUROR
Un proiect de mediu recent inițiat își propune să abordeze problema barajelor degradate de pe cursurile de apă din județele Sibiu și Brașov. Acest demers, realizat de organizația Flora și Fauna în colaborare cu Asociația Studenților Ecologi din Sibiu (ASECO) și finanțat prin programul european Open Rivers, are ca scop eliminarea unor praguri de beton care, în prezent, nu mai servesc niciunei funcții utile.
Biologul Mircea Mărginean a explicat că acest proiect are ca obiectiv principal restabilirea conectivității naturale a râurilor. Aceasta va fi realizată prin identificarea barierelor artificiale care afectează ecosistemele locale. Cercetările vor viza principalii afluenți ai Oltului Mijlociu, precum Cibin, Hârtibaciu, Sebeș, Sâmbăta, Viștea și Arpaș. Echipele vor analiza cursurile de apă din aval spre amonte, măsurând fiecare obstacol și întocmind o bază de date ce va fi comparată cu evidențele Administrației Bazinale de Apă Olt.
Din totalul barierelor identificate, cercetătorii intenționează să selecteze maxim cinci praguri care pot fi eliminate fără riscuri, ceea ce ar aduce beneficii semnificative atât pentru ecosistem, cât și pentru comunitățile locale. „Dacă reușim să conectăm chiar și 10 kilometri de râu prin eliminarea unor praguri abandonate, ar fi un rezultat foarte bun”, a adăugat Mărginean.
POSIBILE INTERVENȚII CHIAR ÎN MUNICIPIUL SIBIU
Printre zonele vizate se numără municipiul Sibiu, unde sunt identificate praguri de beton pe râul Cibin. Un exemplu relevant menționat de Mărginean se referă la captarea de apă construită de fosta fabrică Libertatea, situată în apropierea pistei de bicicliști din cartierul Terezian, care actualmente nu mai are utilitate. Aceste construcții contribuie la fragmentarea cursului natural al apei, afectând, în mod special, migrarea peștilor și scăzând densitatea acestora. La nivel european, aproximativ 75% dintre speciile de pești se află în declin, iar acest fenomen se resimte și în România, unde pescarii semnalează o scădere a numărului de pești, în ciuda îmbunătățirii calității apei.
IMPACT DIRECT PENTRU COMUNITATEA LOCALĂ: SIGURANȚĂ ȘI CALITATEA APEI
Eliminarea pragurilor vechi aduce beneficii nu doar ecologice, ci și de siguranță publică. Zonele unde apa se revarsă peste aceste bariere pot crea curenți periculoși, sporind riscurile de accidente pentru înotători. În plus, aceste structuri reduc artificial curgerea apei, afectând oxigenarea și blocând transportul sedimentele și nutrienților în aval, ceea ce are un impact negativ asupra calității apei și ecosistemelor.
Specialiștii subliniază că se vor considera doar barajele mai mici și abandonate, iar propunerile de eliminare vor trece prin studii de fezabilitate și evaluări de impact de mediu pentru a identifica eventualele riscuri de eroziune sau inundații asociate cu aceste intervenții.
CONSULTĂRI CU PRIMĂRIILE ȘI LOCUITORII DIN ZONĂ
Proiectul va include întâlniri cu autoritățile locale și comunitățile pentru a explica avantajele și riscurile potențiale ale intervențiilor. Orice acțiune de eliminare a unui prag va necesita aprobarea proprietarului sau a administratorului cursului de apă. „Vrem să comunicăm deschis cu autoritățile și cu oamenii din zonele vizate, pentru a-i informa despre activitățile noastre și beneficiile lor pentru natură și comunitate”, a declarat Mărginean.
CALENDAR: CEL PUȚIN TREI ANI PÂNĂ LA INTERVENȚIILE EFECTIVE
Faza inițială de inventariere și analiză a barierelor se va desfășura pe parcursul a aproximativ un an, iar dacă vor fi găsite praguri adecvate pentru eliminare, va urma o a doua fază cu studii tehnice și de mediu, care va dura tot un an. Lucrările de eliminare a obstacolelor vor fi demarate abia după obținerea tuturor avizelor și finanțărilor necesare.
Intervențiile se vor concentra în special în bazinul hidrografic al Cibinului și Hârtibaciu, regiuni unde există numeroși afluenți și vechi bariere de acest tip.
DE CE CONTEAZĂ PENTRU BIODIVERSITATEA LOCALĂ
Fragmentarea râurilor este una dintre cauzele majore pentru declinul anumitor specii de pești protejate. De exemplu, populația de zglăvoacă de pe Râul Mare a scăzut cu 60% din cauza impactului microhidrocentralelor, conform unui studiu realizat de profesorul Doru Bănăduc de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Studiile efectuate în zonă arată că, deși existau specii de pești indicatoare ale sănătății ecosistemului, cum ar fi porcușorul de șes, mreana vânătă sau boarța, numărul acestora este în scădere. Refacerea cursului natural al râurilor ar putea facilita reîntoarcerea acestor specii.
Proiectul se inspiră din inițiative similare din Europa, unde eliminarea pragurilor abandonate a dus la o scădere a riscurilor pentru populație și la o îmbunătățire a stării ecosistemelor acvatice. Prima etapă de aplicare a metodologiei de inventariere a demarat deja, în colaborare cu specialiști ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu.
