Dezbatere la Sibiu despre corelarea noilor reguli de urbanism cu protejarea patrimoniului
Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu organizează vineri, 11 septembrie, o dezbatere care propune un dialog între instituțiile responsabile de urbanism, construcții, patrimoniu și protecția comunității. Evenimentul are loc într-un moment în care aplicarea noilor reglementări din Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) trebuie corelată cu obligațiile de conservare a patrimoniului.
Dezbaterea se desfășoară în 11 septembrie, între orele 10.00 și 14.00, în Aula „Avram Iancu” a Facultății de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și face parte din programul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ediția a XXXIV-a în România.
Întâlnirea este organizată în contextul intrării în vigoare a Legii 169/2026, prin care a fost aprobat CATUC. Potrivit instituției, dezbaterea urmărește armonizarea prevederilor noului cod cu legislația referitoare la protejarea patrimoniului imobil, fiind avute în vedere, printre altele, OMC 3167 din 27 august 2026, Legea 422/2001 și OUG 43/2000.
La întâlnire sunt invitați reprezentanți ai Ordinului Arhitecților din România – filiala Sibiu – Vâlcea, ai unităților administrativ-teritoriale din județul Sibiu, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Sibiu, ai Poliției Sibiu, precum și reprezentanți ai Consiliului Județean Sibiu și ai Instituției Prefectului – Județul Sibiu.
Zilele Europene ale Patrimoniului, ediția a XXXIV-a în România
Dezbaterea de la Sibiu se înscrie în programul mai larg al Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026, manifestare care ajunge în România la cea de-a XXXIV-a ediție. În fiecare an, în luna septembrie, statele semnatare ale Convenției Culturale Europene participă la această acțiune comună a Consiliului Europei și Comisiei Europene.
Cu acest prilej sunt puse în valoare bunuri culturale și sunt deschise publicului clădiri istorice care, în mod normal, nu sunt accesibile. Evenimentele organizate pun în evidență abilitățile și tradițiile locale, arhitectura și operele de artă, dar au și un obiectiv mai larg, acela de a aduce cetățenii împreună, în spiritul dialogului și al armoniei, dincolo de diferențele de cultură și limbă.
Printre obiectivele Zilelor Europene ale Patrimoniului se numără creșterea gradului de conștientizare cu privire la bogăția și diversitatea culturală a Europei, stimularea aprecierii mozaicului de culturi europene, combaterea rasismului și xenofobiei și încurajarea toleranței. Totodată, manifestarea urmărește informarea publicului și a autorităților cu privire la necesitatea protejării patrimoniului cultural în fața noilor amenințări.
Tema ediției din 2026: „Patrimoniul în pericol: Reînvie, Rezistă, Reimaginează”
Tema ediției din 2026 este „Patrimoniul în pericol: Reînvie, Rezistă, Reimaginează”, un concept care atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă patrimoniul cultural și natural într-o lume aflată într-o schimbare rapidă.
Potrivit documentului de prezentare al ediției din acest an, patrimoniul se confruntă cu riscuri generate de o combinație de presiuni de mediu, sociale și tehnologice. Tema propusă în 2026 urmărește creșterea gradului de conștientizare asupra acestor riscuri și încurajarea reflecției asupra modalităților prin care patrimoniul poate fi protejat și valorizat. Un accent important este pus și pe cunoașterea intergenerațională, rezistența povestirii orale și puterea expresiei culturale în perioadele de criză.
Organizatorii atrag atenția inclusiv asupra importanței utilizării scrise și orale a limbilor regionale sau minoritare, acolo unde acestea sunt folosite, pentru consolidarea patrimoniului viu și protejarea diversității lingvistice. Mesajul Zilelor Europene ale Patrimoniului este, de asemenea, unul de incluziune, toate vocile, în special cele ale comunităților marginalizate din punct de vedere istoric, trebuie să fie auzite și apreciate în procesul de modelare a viitorului cultural comun.
În fond, mesajul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026 este că patrimoniul, fie el tangibil sau intangibil, reprezintă un fundament al identității, istoriei și tradițiilor. De la monumente și elemente de arhitectură până la tradiții, povești și practici culturale, fiecare dintre acestea contribuie la memoria colectivă și la definirea viitorului cultural al comunităților.
