Noul Spital Județean Sibiu ar putea fi construit prin parteneriat public-privat, cu sprijinul BERD
Proiectul noului Spital Județean Sibiu, pregătit încă din 2017 și rămas fără finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ar putea fi realizat printr-un parteneriat public-privat, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Sibiu. Ministerul a semnat un contract cu BERD, iar proiectul ar urma să fie pregătit pentru noul tip de finanțare anul viitor.
Ministrul a amintit că spitalul județean se afla inițial pe lista lungă a spitalelor propuse pentru finanțare prin PNRR. El a susținut că, dacă la acel moment ar fi existat seriozitate și ar fi fost lăsate deoparte opțiunile politice, Sibiul și-ar fi putut inaugura deja noul spital. Pîslaru a descris proiectul Consiliului Județean drept unul matur, care era gata să poată fi finanțat dacă nu ar fi fost scos politic de pe listă.
Proiect-fanion pentru următorul ciclu de finanțare
Potrivit ministrului, Spitalul Județean Sibiu face parte dintr-un portofoliu de proiecte pe care ministerul îl pregătește cu sprijinul BERD pentru Planul de parteneriat național și regional. Proiectele din acest portofoliu ar urma să fie finanțate prin parteneriat public-privat. Pîslaru a spus că România privește cu un pic de jind la Grecia, care a ales să își finanțeze spitalele prin acest mecanism, și și-ar dori ca spitalul din Sibiu să devină unul dintre proiectele-fanion ale următorului ciclu de finanțare.
Ministrul a precizat că proiectul existent trebuie adaptat pentru acest gen de finanțare, chiar dacă era deja foarte matur.
Cum ar funcționa parteneriatul
În modelul descris de ministru, autoritățile nu mai organizează licitația clasică pentru un constructor. Ele lansează o invitație către firme specializate în construcția și administrarea clădirilor spitalicești, cel mai probabil internaționale. Investitorul privat proiectează, construiește și întreține clădirea, cu o contribuție financiară proprie, și o pune la dispoziția actului medical. Clădirea rămâne în proprietatea partenerului privat pe perioada contractului, de obicei 20 de ani, apoi trece în proprietatea Consiliului Județean, care o poate cumpăra și mai devreme.
Consiliul Județean ar păstra controlul asupra actului medical și i-ar plăti partenerului privat sume recurente, comparate de ministru cu o chirie. Statul ar putea contribui la construcție cu 10-20% din fonduri europene. O parte din plățile periodice ar putea fi acoperite tot din fonduri europene, cel puțin pe durata exercițiului financiar 2028-2034, până în 2036. Banca de Investiții și Dezvoltare poate ajuta la astfel de montaje financiare.
Proiectul, împărțit în două componente
Pentru a fi potrivit unui parteneriat public-privat, proiectul trebuie desfăcut în două părți. Costul construcției și al administrării clădirii ar trece în sarcina constructorului privat, iar Consiliul Județean ar rămâne responsabil de actul medical și de componenta de venituri, inclusiv banii de la Casa de Asigurări de Sănătate.
Ministrul a spus că BERD pornește de la proiectul pus pe masă de Consiliul Județean. Experții băncii vor analiza partea financiară, partea tehnică și componenta medicală, iar eventualele ajustări recomandate vor fi discutate cu Consiliul Județean. Întrebat dacă parteneriatul elimină timpul de așteptare pentru licitație, Pîslaru a explicat că, în locul licitației pentru proiectare și construcție, se organizează o achiziție publică pentru selectarea partenerului privat care investește.
Programul național pentru spitale, fără resurse bugetare
Proiectul noului spital județean are, în prezent, cerere de finanțare depusă în Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești. Ministrul a spus că această variantă de finanțare rămâne valabilă, iar contractul cu BERD nu o exclude. Problema este bugetul.
Potrivit lui Pîslaru, deficitul bugetar este extrem de mare, iar fondurile publice naționale sunt extrem de puține. El a înțeles de la Ministerul Finanțelor că, în afara celor patru proiecte deja contractate prin program, nu există resurse pentru alte contracte. Situația depinde și de felul în care vor fi rezolvate problemele de deficit bugetar.
Cadrul legal, încă în lucru
Ministrul a mai spus că Ministerul Finanțelor lucrează la cadrul legal pentru parteneriatul public-privat, inclusiv printr-un program de colaborare cu Statele Unite. Scopul este ca România să poată lansa proiecte importante de infrastructură, nu doar concesiuni. Pîslaru speră ca mecanismul să fie folosit și în transporturi.
Argumentul său este că România trebuie să treacă de la cheltuirea banilor europeni ca atare la multiplicarea lor. Parteneriatul public-privat, a spus Pîslaru, te ajută să folosești 1 euro generând încă 4 euro.
