Tur ghidat prin Sibiul istoric: de la Poștă la o frescă din 1628
Patru obiective din centrul istoric al Sibiului au alcătuit traseul unui tur ghidat organizat de Ordinul Arhitecților din România, Filiala Sibiu. Turul a fost condus de istoricul Răzvan Pop și a arătat cum s-a transformat, în câteva secole, trama medievală a orașului. Traseul a inclus strada Poștei și clădirea oficiului poștal, Banca Albina, strada Mitropoliei și Casa cu Frescă.
Strada Poștei și „Spinarea Câinelui”
Strada Poștei a purtat inițial numele german Bayer Gasse și îl datorează, în forma actuală, clădirii Poștei, care ocupă cea mai mare parte a lungimii ei. Oficiul a fost ridicat la intersecția cu strada Mitropoliei, pe două parcele medievale, dintre care una aparținea oratorului J. G. Bayer.
Strada vecină, Centumvirilor, este cunoscută popular drept „Spinarea Câinelui”, după forma ei arcuită, și merge de-a lungul zidului celei de-a treia incinte de fortificație, ridicat în secolul al XIV-lea. Răzvan Pop explică faptul că, odată cu dezvoltarea orașului, patricienii sibieni și-au construit casele lipite de fortificație, iar denumirea populară provine dintr-o traducere greșită din germana veche în germana modernă.
Oficiul Poștal: de la curieri bisericești la poștalioane
În Evul Mediu, mesajele circulau în Transilvania prin rețele informale. Biserica era cel mai eficient canal, iar primăriile și breslele aveau curieri proprii. Sistemul poștal a fost instituționalizat în jurul anului 1745, odată cu integrarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic. La Sibiu, poșta a funcționat o vreme în Casa Hecht din Piața Mare nr. 8, iar în 1874 a fost construit un sediu nou, într-un limbaj eclectic cu elemente neogotice și neoromanice.
Clădirea păstrează un ceas solar de pe fațadă și feroneria originală fabricată la Budapesta. Oficiul Poștal este și acum în funcțiune, însă directoarea Rodica Dobra a explicat că anumite lucrări de restaurare sunt blocate, firma câștigătoare a licitației abandonând șantierul. La etaj funcționează, de un an, Facultatea de Arhitectură.
Banca Albina: primul institut de credit cu capital românesc
Sediul BNR din Sibiu se află în fosta Bancă Albina, prima instituție financiară creată cu capital integral românesc, fondată de elita intelectuală și economică românească a Transilvaniei. Statutele băncii au fost aprobate în 1872 la Budapesta și au devenit model pentru peste 90 de bănci românești. Banca a finanțat aproximativ 40% din costurile Uzinei Electrice Sadu I și a sprijinit amenajarea parcurilor publice.
În clădire se păstrează seifuri din perioada 1870-1880, fiecare cu masa de peste două tone. După naționalizarea din 1948, clădirea a fost preluată de BNR, iar din 2003 este proprietatea băncii. Aici sunt amenajate expoziții permanente cu monede medievale și primele emisiuni BNR din 1870.
Strada Mitropoliei: axul elitelor sibiene
Strada Mitropoliei este atestată arheologic la mijlocul secolului al XIV-lea. A purtat numele de strada Măcelarilor, după breasla care avea în grijă Turnul și Poarta Cisnădiei, iar în comunism s-a numit strada 1 Mai. Din stradă rezidențială medievală, a devenit arteră a elitelor: comercianți greci, apoi nobili maghiari, care au ridicat Casa cu Cariatide și Palatul Tholdalaghy. Aici s-a aflat sediul istoric al Partidului Național Român din Transilvania, care a organizat Mișcarea Memorandistă.
Casa OAR: casa patriciană cu frescă din 1628
Ultima oprire a fost Casa cu Frescă, actualul sediu al filialei Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România, o casă patriciană tipică pentru Sibiul renascentist. După naționalizarea din 1948-1949, etajul a fost compartimentat pentru până la șapte familii. Se păstrează un ancadrament de fereastră renascentist din piatră cioplită și ancadramente de ușă cu muchii fațetate.
În jurul anului 2010, în timpul lucrărilor de sondaj, a fost redescoperită, la parterul clădirii, o frescă din 1628, cu o scenă de banchet aristocratic. Turul face parte din evenimentul „OAR 25 | Livrăm arhitectură pe strada Poștei”, organizat în perioada 5–11 octombrie, cu ocazia a 25 de ani de la înființarea organizației.
