Parcarea de la Bâlea Lac, concesionată pe zece ani, scapă de sub controlul Primăriei Cârțișoara
Singura parcare de la Bâlea Lac aflată în patrimoniul comunei Cârțișoara a fost concesionată în urmă cu câteva luni unei firme private, pentru o perioadă de zece ani, iar administrația locală recunoaște că nu are nicio pârghie legală pentru a regla tarifele percepute șoferilor.
Concesionarea s-a făcut prin licitație deschisă, iar parcarea, cu o suprafață de aproximativ 3.000 de metri pătrați, aduce la bugetul local o redevență anuală de circa 126.000 de euro. Este singurul spațiu de staționare din zonă deținut de comună, în perimetru mai funcționând o singură parcare, integral privată.
În contextul discuțiilor recurente despre costurile suportate de turiștii care urcă pe Transfăgărășan, primarul Sorin Cârțan subliniază că Primăria nu poate impune limite de preț operatorului privat care a câștigat licitația.
„Din moment ce el a licitat parcarea, nu putem să-i punem un preț. Nouă ne plătește o sumă pe concesiune, iar dumnealui stabilește prețurile și tariful pe oră. Nu avem nicio posibilitate de a interveni”, a declarat edilul.
Trei parcări noi, blocate de statutul de arie protejată
Dincolo de problema tarifelor, principala dificultate rămâne lipsa locurilor de staționare. Cele două parcări existente sunt departe de a face față fluxului de autoturisme din timpul verii, iar încercarea Primăriei de a amenaja spații suplimentare s-a lovit de refuzul autorităților de mediu.
Administrația locală a demarat procedurile pentru trei parcări noi, dispuse în două puncte diferite din zonă, însă proiectul s-a oprit la primul pas: avizul de la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
„Primul aviz pe care trebuie să-l obținem este cel de la Mediu. Neprimind acest aviz, ne-am oprit, pentru că fără el nu are rost să mergi mai departe. Oricum, nici cu celelalte parcări nu ar fi fost suficiente locuri, dar ar fi reprezentat o gură de oxigen”, explică edilul.
Acesta precizează că Primăria nu a contestat decizia, întrucât blocajul ține de cadrul legislativ strict aplicabil rezervațiilor naturale. „Dacă ar fi fost doar sit Natura 2000, ar fi fost mai ușor. Dar având în vedere că la Bâlea Lac totul este rezervație naturală, legea nu-ți dă voie să faci nimic”, spune Sorin Cârțan.
Semne de întrebare privind baza legală a rezervației
Primarul afirmă că nu renunță definitiv la proiect și pune sub semnul întrebării baza juridică prin care zona a fost încadrată ca rezervație naturală în perioada 2011-2012. El susține că la Ministerul Mediului nu există acte care să fi fundamentat instituirea acestui regim de protecție.
„Nimeni nu vrea să-și asume nimic și nu-și permite să scoată suprafețe de teren din rezervație, pentru că le e frică de ONG-uri. Dar eu mă întreb: de ce și cum s-au introdus? Nu există nici măcar un document, o consultare publică, un aviz de la Consiliul Local. Am fost direct la Minister și nu au niciun document care să stea la baza introducerii acestor suprafețe”, susține edilul.
Cheltuieli mari cu salubrizarea în sezonul de vârf
În timp ce proiectele pentru infrastructura de parcare rămân blocate, curățenia în zona turistică generează costuri și eforturi logistice însemnate, mai ales în a doua parte a verii.
„Este un cost foarte mare. După 15 iulie, mașina de salubrizare trebuie să urce de două ori pe săptămână. Săptămânal urcă viceprimarul împreună cu angajații primăriei și adună gunoaiele lăsate pe lângă tomberoane și prin zonă”, a mai precizat primarul.
Taxe ridicate pentru autocare și controale repetate ale ANPC
Realitatea din teren confirmă dificultățile semnalate. În plin sezon, un ghid turistic din Sibiu a relatat despre nemulțumirile turiștilor legate de costurile ridicate de staționare — cum ar fi o taxă de 400 de lei percepută unui singur autocar, calculată pentru un interval de minimum trei ore, indiferent de durata reală a vizitei. Vizitatorii se confruntă și cu lipsa unei toalete publice funcționale.
Activitățile economice de la Bâlea Lac au intrat repetat în vizorul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. După amenzi de 300.000 de lei într-o singură zi la sfârșitul lunii iulie, controalele au continuat în septembrie, când un nou control la 31 de operatori economici s-a soldat cu alte 20 de amenzi în valoare de 60.000 de lei și retragerea temporară sau definitivă a unor produse neconforme. Printre neregulile sancționate s-au numărat lipsa afișării prețurilor la loc vizibil și deficiențe în depozitarea produselor alimentare.
