Planul de evacuare pentru barajul Gura Râului: 51.000 de sibieni vizați, dar lista include firme care nu mai există
Un scenariu ipotetic privind ruperea barajului Gura Râului ar impune evacuarea preventivă a aproximativ 59.000 de persoane din zona văii Cibinului, dintre care circa 51.000 doar din municipiul Sibiu. Datele figurează în planul de acțiune în caz de accident la baraj, inclus în cel mai recent raport al Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Sibiu privind comportarea barajului, document ce urmează să fie prezentat în ședința lunară a Colegiului Prefectural.
Același raport precizează că riscul producerii unui astfel de eveniment este foarte mic. Barajul, aflat în exploatare de peste 40 de ani, „se comportă foarte bine”, iar măsurătorile efectuate în 2025 nu au indicat nicio depășire a limitelor de siguranță. Planurile de evacuare sunt obligatorii prin lege pentru toate barajele mari din țară.
Ce cartiere ar fi evacuate
Conform documentului, în Sibiu ar urma să fie evacuați locuitorii din cartierele Turnișor, Ștrand, Gușterița, Terezian, Lazaret și Piața Cibin, adică zonele joase de pe malurile Cibinului. Ca locuri de refugiu sunt indicate versantul de pe malul stâng al Cibinului, zona aeroportului, dealul Gușteriței și Orașul de Sus.
În afara orașului, planul prevede evacuarea a aproximativ 2.200 de locuitori din Gura Râului, 1.200 din Orlat, 4.300 din Cristian și circa 550 din Bungard și Mohu. Pe listă figurează și instituțiile din aceste localități: primăriile, școlile, dispensarele și posturile de poliție. Pentru fiecare zonă sunt trecute și efectivele aproximative de animale care ar trebui mutate.
Fabrici din altă epocă
Lista obiectivelor economice din Sibiu care ar trebui evacuate ridică întrebări cu privire la cât de actualizat este planul. Pe ea apar nume precum Mondex, Libertatea, Scandia Română, Balanța, Pim, Tondach și Independența, unele dintre ele foste mari fabrici ale orașului care între timp s-au închis sau și-au schimbat activitatea.
Inginerul Sebastian Forir, cel care va face prezentarea din partea SGA Sibiu, explică însă că datele sunt actuale din punct de vedere tehnic, iar partea legată de firmele vechi apare doar pentru că a fost preluată dintr-un document mai vechi. „Ele nu fac subiectul principal al prezentării. Pe de altă parte, ca să vă dau un exemplu scurt, Mondex nu mai există ca firmă, însă cine desfășoară activitatea acolo în continuare are un prag de captare, deci firma nu mai există, dar societatea îl are în exploatare. Trebuie să-l avem în vedere. Concluzia principală este însă că barajul se află în stare bună, este bine întreținut și nu există motive de temere”, a declarat Sebastian Forir, care este și consilier local din partea PSD.
Raportul mai arată că depunerile din lac, adică măsura în care cuveta s-a umplut cu aluviuni, au fost măsurate ultima dată în 2010.
Ce arată măsurătorile din 2025
Anul trecut, barajul a intrat de 15 ori în stare de atenție: de trei ori după ploi abundente și de 12 ori după cutremure de peste 4 grade, majoritatea în Vrancea. Aceasta este procedura standard prin care se fac măsurători suplimentare. Aparatele de măsură s-au comportat normal de fiecare dată. Specialiștii au constatat doar ușoare degradări ale betonului la capetele barajului și la creasta deversorului, precum și eroziuni minore ale malului stâng al lacului.
Barajul Gura Râului are 73,5 metri înălțime și este principala sursă de apă potabilă a Sibiului.
Scenariul din planul de riscuri al orașului
Ruperea barajului apare și în Planul de analiză și acoperire a riscurilor (PAAR) al municipiului Sibiu, documentul pe care Consiliul Local îl aprobă periodic. Varianta discutată în noiembrie 2025 descria cel mai grav scenariu: dacă fundația barajului ar ceda, s-ar forma în zece minute o breșă prin care ar trece o undă de viitură de 28.650 de metri cubi pe secundă. Hărțile anexate arătau inundate cartiere precum Turnișor, Gușterița, Hipodrom, Terezian, Lazaret și Vasile Aaron, aproximativ o treime din oraș.
În ianuarie 2026, când planul a revenit în Consiliul Local, riscul a fost precizat: un astfel de eveniment are o probabilitate de o dată la 10.000 de ani. Hărțile zonelor inundabile folosite în plan sunt însă tot cele din anii ’70.
