Reforma administrativă în Sibiu: 37 de comune vizate, primari PNL și PSD critici față de modul de aplicare
Un număr de 37 de comune din județul Sibiu, cu populații de până la 3.000 de locuitori, ar putea fi vizate de reforma administrativ-teritorială pregătită la nivel guvernamental. Dintre acestea, 18 sunt conduse de primari aleși în 2024 pe listele PNL, iar 16 pe listele PSD. Alți doi primari provin de la Forța Dreptei, iar unul de la USR. Împreună, PNL și PSD dețin majoritatea primăriilor vizate.
Comunele în cauză sunt Râu Sadului, Ludoș, Bruiu, Mihăileni, Marpod, Cârța, Apoldu de Jos, Cârțișoara, Ațel, Tilișca, Brădeni, Boița, Chirpăr, Merghindeal, Șeica Mică, Alțina, Păuca, Alma, Micăsasa, Poplaca, Bârghiș, Valea Viilor, Blăjel, Hoghilag, Biertan, Turnu Roșu, Poiana Sibiului, Sadu, Loamneș, Arpașu de Jos, Racovița, Dârlos, Vurpăr, Iacobeni, Porumbacu de Jos, Moșna și Orlat.
Primarul din Hoghilag: „Extrem de neserios să pui lupa doar pe primării”
Comuna Hoghilag are 2.123 de locuitori, conform recensământului din 2021. Primarul Nicu Lazăr, ales în 2024 pe listele PSD, spune că susține comasarea, dar nu și felul în care este pusă în discuție. „Să o facă, dacă asta-i soluția, să o facă. Doar că mie mi se pare extrem de neserios să pui lupa doar pe primării. Eu cred că o adevărată reformă, dacă chiar se vrea și se gândește la banul public, trebuie să înceapă de la reducerea numărului de parlamentari, agenții, direcții”, a declarat edilul.
El se întreabă dacă economia făcută pe seama comasării primăriilor e relevantă: „Se reduc 18.000 de posturi. Cât înseamnă asta? Dacă noi avem 1.300.000 de bugetari, vedeți cât înseamnă 18.000. Noi păstrăm la nivel de județe sute de agenții, direcții, șoferi”. Întrebat cum vede viitorul comunei, Lazăr a răspuns că îl vede făcând parte dintr-o aglomerare cu Dumbrăveni, oraș cu 6.238 de locuitori, aflat el însuși sub pragul legal de 10.000 necesar pentru statutul de oraș.
Primarul din Biertan: „De ce s-a ales pragul de 3.000? De ce nu 5.000?”
Comuna Biertan, cu 2.239 de locuitori și cu o biserică fortificată înscrisă în patrimoniul UNESCO, este condusă de un primar ales pe listele PNL. Mircea Dragomir susține necesitatea unei reforme, dar consideră că aceasta trebuie să înceapă de sus: „Înainte să discutăm despre desființarea comunelor, ar trebui să vedem ce facem cu numărul parlamentarilor, pentru care am votat, cu agențiile și instituțiile supradimensionate”. El se întreabă ironic de ce s-a ales pragul de 3.000 de locuitori și nu cel de 5.000.
Dragomir atrage atenția asupra contribuției locuitorilor din mediul rural la bugetul statului: „Oamenii de la sate nu sunt întreținuți de cei de la oraș. Ei muncesc, plătesc impozite, contribuții și TVA. Mulți lucrează în orașe, unde ajunge o parte din impozitul pe veniturile lor, iar banii câștigați îi cheltuiesc în mare parte tot în supermarketurile de la oraș”. El insistă și pe rolul primăriei într-un sat: „Pentru oamenii din mediul rural, primăria nu este doar o instituție care eliberează documente. Este locul unde vin cu aproape orice problemă”.
Întrebat cum vede Biertanul după o eventuală comasare, Dragomir spune că vede comuna în postura de centru al unui viitor UAT nou creat, datorită poziției sale, patrimoniului UNESCO și investițiilor realizate sau în derulare. „Dar nu cred că un primar trebuie să decidă în locul locuitorilor altor comune cu cine ar trebui să se unească”, a adăugat el.
Poziția Asociației Comunelor din România, filiala Sibiu
Filiala Județeană Sibiu a Asociației Comunelor din România a transmis că primarii comunelor mici s-au organizat într-o ligă condusă de Sebastian Dotcoș, primarul comunei Marpod, cu Nicolae Cocoș, primarul comunei Boița, ca președinte supleant. Primarii prezenți și-au exprimat în unanimitate opoziția față de comasarea administrativă tratată ca „soluție generală și prematură”.
Filiala cere ca reforma să înceapă cu administrația centrală, cu sistemul fiscal și cu reducerea numărului de parlamentari la 300, potrivit referendumului din 2009. „Nu ne opunem reformei administrației publice și nici reorganizării administrativ-teritoriale realizate în mod voluntar, cu respectarea voinței cetățenilor. Ne opunem însă unei abordări care pornește de la comasarea comunelor, fără ca statul să-și reformeze mai întâi propriile structuri”, se arată în comunicat.
Ce s-a anunțat până acum
Un proiect de lege privind reforma teritorial-administrativă nu există încă. Dragoș Benea a anunțat că șase criterii vor fi luate în calcul. PSD, partidul care a preluat guvernarea, a anunțat ca termen pentru producerea documentului luna martie, iar aplicarea ar urma să se facă din 2028, odată cu următoarele alegeri locale. La Sibiu, subgrupul de lucru pentru această etapă a fost constituit pe 28 octombrie, a fost modificat pe 5 noiembrie după schimbarea prefectului și nu are deocamdată nici agendă, nici teme stabilite pentru discuții.
