Aproape 70 de tentative de suicid înregistrate la Sibiu: depresia și alcoolul, printre principalele cauze
Statisticile alarmante provenite de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu ilustrează o situație îngrijorătoare în ceea ce privește sănătatea mintală a locuitorilor județului. De la începutul anului 2025 și până în prezent, s-au raportat 65 de persoane care au ajuns la Urgențe în urma unor tentative de suicid, dintre care șapte sunt minori. Aceste cifre tragice ne amintesc că lupta împotriva suicidului nu este o problemă individuală, ci o provocare colectivă ce necesită atenția și implicarea întregii comunități.
Medicii din județ observă că riscurile legate de suicid nu sunt adesea exprimate în mod deschis, ci se manifestă prin schimbări subiective și subtile de comportament. Aceștia se confruntă cu o „epidemie tăcută” a disperării, iar Camera de Gardă a Spitalului de Psihiatrie a văzut un flux constant de pacienți care se află la limita între viață și moarte încă din ianuarie 2025.
Cine sunt cei mai vulnerabili sibieni?
Analiza demografică relevă o vulnerabilitate pronunțată în rândul bărbaților de peste 45 de ani, în special cei care sunt singuri, divorțați sau văduvi, adesea fără loc de muncă și provenind din familii disfuncționale. Riscul de suicid este exacerbat în prezența unor boli cronice sau a unor antecedente de tentative anterioare. Medicii subliniază că suicidul este o urgență psihiatrică majoră, și deși nu este întotdeauna previzibil, există numeroase semne de avertizare care pot fi detectate.
Printre aceste semne se numără verbalizarea dorinței de a muri, intense sentimente de vinovăție sau rușine și percepția că individul ar fi o povară pentru cei din jur. În plan afectiv, acești indivizi pot experimenta un gol interior profund, lipsa speranței sau a unui motiv pentru a continua viața, alături de tristețe acută, anxietate sau chiar furie. Schimbările de comportament, cum ar fi elaborarea unui plan de suicid, retragerea socială, gesturi de rămas bun sau redactarea de teste, reprezintă semne de alarmă semnificative.
Tragediile care au marcat Sibiu
Aceste statistici devin chiar mai palpabile atunci când ne amintim cazurile tragice din comunitate, precum cea a unei eleve de 13 ani de la Școala „Nicolae Iorga”, care s-a sinucis în august 2025. Directoarea școlii, Renet-Liliana Marin, a descris-o ca fiind o fată studiosă, care nu a creat niciodată probleme, făcând ca tragedia să fie și mai greu de înțeles.
În aceeași direcție tragică, un tânăr de 18 ani, Mihai, s-a aruncat de la etajul 10 al unui bloc în Hipodrom III, moment în care a aruncat pe geam diverse obiecte, strigând disperat numele unor fete. Vecinii lui, surprinși, au declarat că nu existau semne evidente de suferință în comportamentul său cotidian.
Recent, pe 2 februarie 2026, poliția a intervenit pentru a salva o tânără de 18 ani care se afla în pragul suicidului pe strada Croitorilor, după ce un membru al familiei a sunat la numărul de urgență 112. Tânăra a fost imediat preluată de medici și dusă la Spitalul de Psihiatrie pentru a primi ajutor.
Prevenția: o responsabilitate colectivă, nu doar medicală
Specialiștii subliniază că eficiența prevenirii suicidului depinde mai mult de solidaritate și empatie din partea comunității, decât de intervențiile strict medicale. „O comunitate care educă, care nu stigmatizează și care se implică activ în sprijinirea celor aflați în suferință oferă cea mai solidă plasă de siguranță. Această luptă se câștigă prin solidaritate, nu doar prin protocoale medicale,” afirmă medicii de la spital.
Este esențial ca persoanele să ceară ajutor atunci când se simt copleșite de probleme. Specialiștii recomandă ca întrebările directe și delicate, precum „Te-ai gândit să-ți faci rău?”, pot deschide ușa salvării. Fondamentul ajutorului eficient este comunicarea deschisă, iar mesajul este clar: nu ești singur, iar povara emoțională nu trebuie cărată singură.
