Guvernul aprobă indicatorii tehnico-economici pentru Autostrada Brașov – Făgăraș: investiție de 9,35 miliarde de lei
Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de joi aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Tronsonul de 49,75 kilometri ar urma să coste 9,35 miliarde de lei, cu TVA, iar lucrările sunt estimate la 36 de luni.
Proiectul de hotărâre de guvern este însoțit de o notă de fundamentare a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în care sunt detaliate traseul, structurile și costurile autostrăzii. Potrivit documentului, noua autostradă va asigura „o legătură rapidă între municipiile Brașov și Făgăraș, respectiv Sibiu”.
Cât costă și din ce bani se face
Valoarea totală a investiției este de 9.351.780 de mii de lei, cu TVA, adică aproximativ 1,83 miliarde de euro la cursul folosit în documentație, de 5,0953 lei pentru un euro. Din această sumă, 7,94 miliarde de lei reprezintă construcții și montaj. Banii ar urma să fie împărțiți egal pe cei trei ani de execuție, câte aproximativ 3,12 miliarde de lei pe an.
Finanțarea se va face din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021 – 2027, și de la bugetul de stat, prin bugetul MTI. Beneficiarul investiției este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În nota de fundamentare se precizează că rata de absorbție la nivelul Programului Transport este de 58,19%, iar programul este supra-angajat cu 130%.
Traseul și legătura cu Autostrada Sibiu – Făgăraș
Autostrada va traversa localitățile Codlea, Dumbrăvița, Șercaia, Șinca și Mândra. Lucrările vor ocupa aproximativ 663 de hectare. Traseul este împărțit în două tronsoane. Primul se întinde între kilometrul -0+458 și kilometrul 20+830, iar al doilea, între kilometrul 20+830 și kilometrul 49+286.
La capătul dinspre Făgăraș, autostrada se va racorda la Autostrada Sibiu – Făgăraș și la DN1, printr-un nod rutier inclus în proiectul Autostrăzii Sibiu – Făgăraș. Pentru fiecare tronson este prevăzută câte o ieșire temporară spre DN1, prin sensuri giratorii.
Pe traseu va exista un singur nod rutier propriu, la Șercaia, care va face legătura cu DN1S spre Hoghiz. Nodurile de la Codlea se vor realiza prin proiectele Autostrăzii Cristian – Codlea și Autostrăzii Brașov – Bacău.
Viaducte de peste un kilometru și trei tuneluri
Proiectul prevede 52 de structuri, dintre care 46 de poduri, pasaje și viaducte și șase tuneluri de tip cut&cover și polate. Cel mai lung viaduct va fi cel peste Valea Geamăna, de 1.486,8 metri, urmat de viaductul peste calea ferată Brașov – Sibiu de la kilometrul 8+700, de 1.272,65 metri. Alte două viaducte, peste calea ferată, râul Homorod și DJ112C, respectiv peste DN73A și calea ferată, vor avea în jur de un kilometru fiecare.
Cel mai lung tunel cut&cover va avea 390 de metri, iar unul dintre tuneluri va avea și rol de ecoduct, pentru trecerea animalelor. Din cauza reliefului, pe unele porțiuni vor fi realizate săpături de până la 47 de metri adâncime și umpluturi de până la 12 metri înălțime.
Parcări, spații de servicii și centru de întreținere
Pe autostradă vor fi amenajate o parcare de scurtă durată pe ambele sensuri, cu grupuri sanitare și spații de odihnă, precum și un spațiu de servicii, tot pe ambele sensuri. Acesta din urmă va include stație de alimentare cu carburant, spațiu comercial, restaurant, punct sanitar, service auto și spații de cazare. La Șercaia va fi construit un centru de întreținere și coordonare.
Proiectul mai prevede panouri fonoabsorbante, în special în apropierea localităților, și un sistem inteligent de monitorizare a traficului, cu camere video, stații meteo și panouri de informare.
Avize și acordul de mediu
Documentația a primit avizele consiliilor tehnico-economice ale CNAIR și MTI, precum și avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe, din 27 august 2026. Acordul de mediu a fost emis în 18 iunie 2026 de Direcția Județeană de Mediu Brașov. Potrivit ministerului, în perioada de execuție ar urma să lucreze pe șantier aproximativ 6.800 de oameni.
Pentru că Guvernul este în prezent interimar, ministerul argumentează în nota de fundamentare că proiectul se încadrează în „administrarea treburilor curente”. Potrivit documentului, hotărârea nu promovează politici publice noi, ci continuă un program de investiții deja aprobat, prin Master Planul General de Transport.
