Daniel David, la Sibiu: România, ruptă în trei grupuri polarizate
Psihologul Daniel David a vorbit vineri seara, la Sibiu, despre psihologia românilor și despre viitor, în cadrul celei de-a doua seri a Conferințelor Dilema, eveniment organizat în premieră la Sibiu, între 29 și 31 octombrie, sub sloganul „Va fi ca niciodată”. „Viitorul nu există. Viitorul îl construim în prezent”, a spus David.
Academicianul a prezentat studii potrivit cărora românii se împart în două tipuri de personalitate complet opuse: „Făt-Frumos”, care adună oameni stabili emoțional, agreabili, sociabili, deschiși și conștiincioși, și „Zmeul”, cu trăsături inverse. „Ne-am mirat când am văzut aceste rezultate. La alte țări, la alte culturi, sunt mai multe clustere și nu sunt atât de opuse. Noi avem două clustere aflate complet în opoziție”, a explicat el. Cele două grupuri sunt echilibrate numeric la nivel de țară și în toate cele opt regiuni.
Ne credem mai buni decât suntem
Un studiu pe 47 de țări arată că România are una dintre cele mai mari diferențe între cum suntem și cum ne credem. „Când ai această discrepanță, ea generează o satisfacție mai scăzută față de viață. Dacă trăiești cu astfel de discrepanțe, mereu ești într-o atitudine psihologică pe care noi o numim defensivă”, a explicat David. Neîncrederea în ceilalți este mare, de aceea cooperăm prost și nu reușim să construim instituții puternice.
Între 2015 și 2023, scorul de individualism al României a crescut de la 30 la 46, pe o scală de la 0 la 100. David se aștepta ca schimbarea să aducă instituții moderne, dar a apărut un al treilea grup. Acum, spune el, există cam o treime de oameni educați, pro-occidentali, o treime de colectiviști și un grup mixt, antisistem. „La primii este uneori și o aroganță față de ceilalți. La cei din zona colectivistă, teama este dominantă. Iar la grupul antisistem, emoția dominantă este ura, frustrarea și agresivitatea”, a explicat psihologul.
Românii se tem și de schimbare: scorul la evitarea incertitudinii este 90 din 100. Orientarea spre termen lung a scăzut de la 52 la 32. „Începem să fim orientați tot mai mult pe termen scurt. Acestea sunt societățile care se uită mai degrabă spre trecut. Încep să nu mai construiască viitorul, ci să-și onoreze trecutul”, a spus David.
Ardelenismul, un stereotip
Întrebat despre diferențele dintre provincii, David a răspuns că ele țin de stereotipuri, nu de trăsături fundamentale. „Eu cred că intelectualii regionali au o mare vină. Fiecare a început să-și prezinte regiunea ca fiind specială, extraordinară. Astea sunt stereotipuri, nu descrieri ale unor aspecte psihoculturale”, a spus el. Comparațiile între marile provincii nu arată diferențe majore, iar în eșantionul de la București 20% dintre respondenți aveau rude sau rădăcini în Ardeal. „Românismul bate și ardelenismul, și moldovenismul, și muntenismul”, a conchis David.
Educația, cheia viitorului
Fostul ministru al Educației consideră că școala rămâne esențială. Sistemul a produs, în 20 de ani, aproape 50% analfabetism funcțional, iar cine nu înțelege lumea în care trăiește devine vulnerabil la fake news și la teorii conspiraționiste. „Ca ministru al Educației, am fost extrem de îngrijorat. Am mers să spun lucruri adevărate. Se spunea că educația este cea mai bună investiție pentru viitor. Noi spuneam: nu, o educație bună este cea mai bună investiție pentru viitor”, a spus el. David a admis că sistemul are „lumini”, profesori admirabili și elevi foarte în regulă, dar și „foarte mult întuneric”: „Nu mai poți să spui că sistemul e bun, dar subfinanțat”.
Despre inteligența artificială, David s-a arătat sceptic: „Inteligența artificială în sine nu este bună sau rea, dar poate să devină bună sau rea în funcție de cum o folosim noi. Dacă vei cere inteligenței artificiale mereu soluțiile la diverse probleme, în timp vei deveni mai puțin inteligent”.
Finalul a fost totuși unul optimist. „Avem un potențial bun de inteligență și creativitate”, a spus psihologul, iar cu cooperare, cu o educație corectată și cu realism „putem avea un viitor bun și frumos”.
