Reforma administrativă propusă de PSD: prag de 3.000 de locuitori, 37 de comune sibiene vizate
Un număr de 37 dintre cele 53 de comune ale județului Sibiu ar putea intra în discuție pentru comasare, potrivit noilor orientări ale reformei administrativ-teritoriale la care lucrează PSD. Pragul avansat este de 3.000 de locuitori, dublu față de cel din programul de guvernare, care viza comunele cu până la 1.500 de locuitori. Anunțul a fost făcut de europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pe această temă.
La pragul de 1.500 de locuitori ar fi vizate 13 comune, însă la 3.000 de locuitori numărul urcă la 37. Printre cele mai mici se numără Râu Sadului, cu 514 locuitori, Ludoș, cu 584, Bruiu, cu 671, Mihăileni, cu 973, Marpod, cu 982 și Cârța, cu 1.042. La limita superioară se află Moșna, cu 2.939 de locuitori, și Orlat, cu 2.964.
Șase criterii pentru „matricea sustenabilității administrative”
Benea a precizat că grupul de lucru a identificat șase criterii pe baza cărora va fi construit un algoritm pentru stabilirea localităților comasate: populația și demografia; sustenabilitatea economică, prin compararea veniturilor proprii cu cheltuielile anuale și gradul de colectare a taxelor; capacitatea administrativă, prin analiza competențelor și investițiilor; conectivitatea, prin distanța față de drumuri principale, spitale, unități de intervenție și aeroporturi; accesibilitatea la servicii de bază, precum școli, dispensare și creșe; și serviciile publice locale, precum apa, canalizarea, gazul și transportul în comun.
Orașe sub pragul legal și posibile retrogradări
Reforma nu vizează doar comunele, ci și orașele. Potrivit lui Benea, peste 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. În județul Sibiu, doar Cisnădie și Avrig trec de acest prag, în timp ce Agnita, Tălmaciu, Dumbrăveni, Săliște, Copșa Mică, Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului, cel mai mic oraș al județului, cu 3.434 de locuitori, se află sub el. Sunt luate în calcul atât comasări între orașe vecine, cât și retrogradarea lor la statutul de comună.
Subgrupul județean există, dar nu are agendă de lucru
La nivelul județului Sibiu a fost constituită o structură județeană din care fac parte președinta Consiliului Județean, Daniela Cîmpean, prefectul județului și primarul comunei Sadu, Valentin Ivan, în calitate de președinte al filialei județene a Asociației Comunelor din România. Componența a fost schimbată recent, după numirea lui Florian Giubega în funcția de prefect. Potrivit instituțiilor consultate, până în prezent nu s-a stabilit o agendă de lucru, un program sau tematici pentru întâlniri.
Fără referendumuri, cu perioadă de tranziție pentru acte
Benea a precizat că reforma nu înseamnă desființarea localităților, ci doar a unor primării ca instituții, similar comasării școlilor. Satele nu își vor schimba denumirea, însă comunele ar putea să o facă. El a menționat și o posibilă perioadă de tranziție în care cetățenii să își schimbe documentele gratuit, costurile urmând să fie suportate de stat. În privința consultării cetățenilor, europarlamentarul a declarat că nu vede necesară organizarea de referendumuri locale, dacă nu se umblă la arhitectura administrativă prevăzută în Constituție.
