Primarul comunei Sadu, Valentin Ivan: Reforma administrativă ridică semne de întrebare privind pregătirea reală a administrației locale
Valentin Ivan, primarul comunei Sadu și președinte al filialei județene a Asociației Comunelor din România, consideră că reforma administrativă aflată în discuție ridică mai multe semne de întrebare. El a participat, în calitate de vicepreședinte al Asociației Comunelor din România, la ședința grupului de lucru constituit în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, unde a analizat proiectul de ordonanță de urgență privind comasarea comunelor.
Potrivit primarului, proiectul prevede organizarea de referendumuri la nivel local, facilități fiscale pentru cetățenii din comunele care aleg să se unească și un prag de referință de 1.500 de locuitori. „Cifra de 3.000 de locuitori care a circulat în ultimele zile în spațiul public nu se regăsește în proiectul analizat”, a precizat Valentin Ivan, în contextul în care în discuțiile publice recente s-a vorbit și despre un prag de 3.000 de locuitori.
În scenariul cu un prag de 1.500 de locuitori, la nivelul județului Sibiu ar fi vizate 13 comune. Valentin Ivan apreciază însă că o eventuală comasare trebuie realizată doar ca urmare a unor referendumuri, ceea ce face ca actuala reformă propusă să fie relativ inutilă, din moment ce legislația în vigoare permite deja unirea unor localități ca urmare a dorinței localnicilor. „Avem însă două exemple la nivel național, comasarea Buzăului cu Ținteștiul și a Oradiei cu Sânmartinul, care au eșuat din cauza prezenței reduse la referendumuri. Eu le spun multor cetățeni cu care mă întâlnesc: administrația locală este precum pacea, care este ca lumina. Doar când se stinge vezi cât de mult lipsește”, a declarat acesta.
Digitalizarea serviciilor publice și zona metropolitană, principalele condiții pentru o reformă funcțională
Valentin Ivan aduce în discuție și insuficienta digitalizare a serviciilor publice, proces care, prin reducerea birocrației, ar putea implica și reducerea unităților administrative. „Și suntem noi pregătiți pentru această reformă? Avem servicii digitalizate atât de bine pregătite astfel încât să nu obligăm cetățenii să facă kilometri întregi până la ghișeele administrațiilor comasate?”, a întrebat primarul comunei Sadu.
Întrebat dacă nu consideră necesară o comasare a localităților care au ajuns să fie fizic lipite una de alta, un astfel de exemplu fiind municipiul Sibiu și comuna Șelimbăr, Valentin Ivan a răspuns că armonizarea administrării celor două localități are deja instrumente create, dar nefolosite. „Nici nu ar trebui să discutăm despre acest subiect dacă am avea zona metropolitană funcțională”, a afirmat el. ADI Pol Dezvoltare Sibiu este o asociație înființată încă din 2023, însă până în prezent primăriile care o compun nu și-au manifestat interesul de a colabora în cadrul zonei metropolitane, iar proiectul transportului metropolitan a fost implementat în cadrul unei asociații separate.
Lipsa unui studiu de impact și ordinea priorităților într-o reformă necesară
În opinia primarului comunei Sadu, dacă reforma are drept principal obiectiv reducerea deficitului bugetar, nu există un studiu de impact. „Dacă 422 de comune din țară sub 1.500 de locuitori s-ar comasa, impactul bugetar ar fi de 0,31%. Dar ruralul acoperă 87,5% din teritoriul României, prin urmare, haideți să raportăm cheltuielile nu doar la numărul de locuitori, ci și la suprafață. O primărie cu 9 angajați și 3.000 de locuitori trebuie să administreze 30.000 de hectare. Prin urmare, dacă reforma are drept scop reducerea deficitului bugetar, atunci cel cauzat de funcționarea comunelor este doar deghizat, nu asta este problema”, a explicat Valentin Ivan.
Argumentul potrivit căruia reforma administrativă se impune ca urmare a incapacității unor primării de a se autofinanța este, din nou, o falsă problemă în opinia primarului comunei Sadu, care arată că nici primăriile de sector din București și nici consiliile județene nu sunt finanțate doar din taxele și impozitele colectate. Valentin Ivan apreciază că reforma administrativă, care va trebui în cele din urmă realizată, trebuie să înceapă de la reducerea numărului de parlamentari la 300, după cum au decis românii la referendumul din 2009. „Apoi să fie continuată de comasarea instituțiilor centrale și mai apoi să meargă, gradual, către baza instituțiilor statului, comunele și orașele”, a conchis acesta.
