Cum se descurcă primăriile din Sibiu după rectificarea bugetară „pe minus”
Guvernul a decis să aplice o tăiere drastică a bugetelor primăriilor din întreaga țară, inclusiv cele din Sibiu, o măsură care a căzut ca un trăsnet peste administrațiile locale. Primarii, care se laudă cu o gestionare prudentă a fondurilor, se văd acum în fața faptului împlinit: rectificarea bugetară „pe minus” pune presiune pe bugetele locale și îngustează opțiunile pentru investiții.
„Suntem afectați, dar supraviețuim”
În Tălmaciu, primarul Ioan Oancea recunoaște situația de criză. Deși salariile angajaților sunt asigurate, aparatul administrativ este subdimensionat, iar retragerile iminentă a colegilor îi fac pe edili să se teamă de o adevărată criză de resurse umane. „Ne descurcăm până la finalul anului, dar nu avem oameni suficiente”, afirmă el, subliniind că salariile din sectorul privat îi face pe angajați să evite funcțiile din administrația publică.
„Blocaj pe proiectele de infrastructură”
În timp ce Oancea susține că gestionarea bugetară nu este o problemă, realitatea este că multe proiecte sunt suspendate din cauza ordonanței care limitează cheltuielile. Primarii din întreaga regiune se confruntă cu o paradigmă diferită față de anii anteriori, când rectificările bugetare erau surse de fonduri extra. Acum, tăierile afectează planurile și visurile comunității.
O altă perspectivă
Primarul din Cisnădie, Mircea Orlățan, își exprimă îngrijorările legate de viitor, dar afirmă că administrația sa a anticipat recesiunea. „Ne-am angajat la cheltuieli cu prudență, înainte de ordonanță”, spune el, evidențiind un contrast între strategiile de gestionare ale diverselor primării. În vreme ce Cisnădia pare să facă față cu brio, alte orașe, precum Agnita, își frânează avântul din cauza lipsei de fonduri pentru proiectele derivate din PNRR.
Situația în Agnita
Alin Schiau Gull, primarul orașului Agnita, este deschis în privința dificultăților. „Suntem afectați, dar nu este un dezastru”, declară el, însă recunoaște că investițiile sunt stagnate. Acesta se plânge de faptul că alte primării mai puțin prudente vor simți efectele tăierilor în mod drastic, având în vedere dependența lor de fondurile guvernamentale. „Sperăm ca lucrurile să se stabilizeze anul viitor”, adaugă el, ridicând o întrebare esențială despre viitorul administrației publice din România.
„Restructurarea bugetului”
În ciuda incertitudinilor, Horațiu Răcuciu, primarul din Săliște, afirmă că „nu a renunțat la nicio investiție”. El punctează că bugetul a fost alcătuit corect de la început, reducând riscul neajunsurilor financiare. „Avem o capacitate de angajare pe care nu ne temem să o folosim”, spune el cu siguranță, contracostul altor primari care se confruntă cu dificultăți.
Concluzie
Cu bugete zgârcite, primăriile din Sibiu se află într-o luptă acerbă pentru a supraviețui. Percepția de „mare consumator” a primăriilor cade, iar realitatea cruntă a efectelor politicilor economice se dovedește a fi o provocare pe care edilii trebuie să o confrunte. Unii reușesc să se descurce, dar alții rămân prizonieri ai unei finanțări defectuoase, în timp ce viitorul se conturează tot mai incert.
Sursa: Ora de Sibiu
