Cea mai lungă noapte din 2025: când are loc solstițiul de iarnă
Solstițiul de iarnă reprezintă momentul culminei întunericului, când cele mai scurte zile ale anului se întâlnesc cu cele mai lungi nopți. În anul 2025, acest fenomen va avea loc pe 21 decembrie, duminică, la ora 17:03, ora României. De această dată, într-o notă astronomică, începe să se contureze tranziția spre zile mai lungi, cu fiecare zi care va crește treptat în lumina solară, chiar dacă iarna meteorologică se instalează încă din 1 decembrie.
Începând cu această dată, până pe 21 iunie 2026, când va avea loc solstițiul de vară, durata zilelor va crește constant, în timp ce nopțile se vor scurta, conform ritmului natural al anotimpurilor. Solstițiul de iarnă, așa cum a explicat Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, marchează începutul iernii astronomice prin poziția Soarelui, care atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească, în jurul latitudinii de 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.
Semnificația fenomenului astronomic
Ziua solstițiului de iarnă este specială nu doar pentru durata sa, ci și pentru semnificația sa cosmică. În această zi, atât răsăritul, cât și apusul Soarelui se deplasează simetric spre sud față de punctele cardinale, conducând astfel la cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. Aceasta este o realizare fascinantă a mișcării celeste, demonstrând cât de precis și armonios este echilibrul dintre lumină și întuneric în cadrul ciclului natural al anotimpurilor.
Originea denumirii de solstițiu
Denumirea de „solstițiu” provine din latina „solstitium”, care se descompune în două componente: „sol”, ce înseamnă „soare”, și „sitium”, derivat din „stiti”, care se traduce prin „a se opri”. Această etimologie sugerează o imagine poetică a Soarelui, ce pare nemișcat pe cer în acele zile, generând o senzație profundă de mister și fascinație.
De ce nopțile sunt mai lungi în timpul solstițiului de iarnă
Se mai știe că, în perioada solstițiului de iarnă, Soarele atinge o poziție pe cer în care variază foarte puțin. Acest static al Soarelui, aproape că rămâne la același nivel pe cer, favorizând o întindere temporară a nopții. Timp de câteva săptămâni, razele solare își mențin un unghi de aproximativ 21° față de orizont, ceea ce explică de ce zilele au cea mai mică lungime, aducându-le pe acestea la aproximativ 8 ore și 50 de minute în București, în contrast cu noaptea ce atinge maximul de aproape 15 ore și 10 minute.
Acesta este un proces ce contrastează brusc cu fenomenul din timpul solstițiului de vară, aducându-ne aminte de puterea naturii și de modul în care se desfășoară ciclurile vieții în lumea noastră. Razele soarelui ajung mai puțin intens pe Pământ, generându-se umbra lungă a obiectelor, ceea ce dă naștere la peisaje surprinzătoare și reflexive, absolut fascinante pentru oricine se oprește să observe.
Intervalul dintre solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară din martie devine astfel nu doar un simbol al tranziției climatice, ci și unul dintre cele mai scurte anotimpuri ale anului, lăsându-ne în fața misterului și frumuseții iernii.
Sursa: www.oradesibiu.ro/2025/11/16/cea-mai-lunga-noapte-din-2025-cand-are-loc-solstitiul-de-iarna/
