Deficitul bugetar în diminuare: statul a redus gaura cu 550 milioane lei
Deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere considerabilă, diminuându-se cu 550 de milioane de lei în primele zece luni ale anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Acest aspect, anunțat joi de Ministerul Finanțelor, sugerează o îmbunătățire a situației financiare a statului, în condițiile în care veniturile au crescut mai rapid decât cheltuielile.
Conform datelor, diferența între cheltuieli și veniturile publice a ajuns la 108,87 miliarde lei, o reducere față de 109,42 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut. Cotele deficitului în raport cu produsul intern brut (PIB) au scăzut la 5,72%, de la 6,22% în primele zece luni din 2024. Această evoluție ridică semne de optimism cu privire la sustenabilitatea fiscală a țării.
Veniturile totale au atins cifra de 531,55 miliarde lei, marcând o impresive creștere de 12,3% față de aceeași perioadă din anul anterior. Această creștere a fost, de asemenea, reflectată și în ponderea veniturilor în PIB, care a urcat cu un punct procentual, stimulată de contribuțiile curente (+0,63 pp), în special impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări și accize, dar și veniturile din fondurile europene (+0,38 pp).
În ceea ce privește impozitul pe salarii și venit, acesta a totalizat 48,62 miliarde lei, crescând cu 19,5% comparativ cu anul precedent datorită unei creșteri notabile a impozitului pe dividende (+71,8%) și a impozitului pe salarii (+20,7%). Acest avans semnificativ vine pe fondul eliminării anumitor facilități fiscale pentru angajații din sectoare precum construcții, agricultură sau IT.
Contribuțiile de asigurări sociale s-au majorat cu 10,5%, atingând 172,89 miliarde lei, susținute de transferurile mai mari către Pilonul II de pensii și de eliminarea unor excepții de la plata CASS, conform Legii nr. 141/2025. De asemenea, impozitul pe profit a crescut cu 15,8%, ajungând la 38,14 miliarde lei, iar încasările nete din TVA au crescut cu 9,2%, atingând 108,38 miliarde lei, îmbunătățite de modificările cotelor TVA prevăzute de aceeași legislație.
Veniturile din accize au înregistrat o creștere de 10,2%, ajungând la 39,66 miliarde lei, cu un avans considerabil pentru produsele energetice (+15,7%) și tutun (+5%). În plus, veniturile nefiscale s-au majorat cu 9%, totalizând 46,32 miliarde lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au atins 40,59 miliarde lei, cu o creștere de 31,9%.
Pe de altă parte, cheltuielile bugetare au ajuns la 640,42 miliarde lei, o creștere de 9,9%, dar într-un ritm mai lent decât veniturile, semnalând o abordare mai prudentă în gestionarea resurselor publice. Ca pondere în PIB, cheltuielile au crescut la 33,67%, o majorare de 0,53 puncte procentuale comparativ cu 2024, care subliniază o încetinire a ritmului de creștere.
Cheltuielile de personal au totalizat 140,34 miliarde lei, crescând cu 5%. Este important de menționat că, în pofida acestei creșteri, ponderea acestora în PIB a scăzut la 7,4%, rezultatul fiind efectul reducerii unor sporuri și limitarea cheltuielilor salariale. Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au ridicat la 79,71 miliarde lei, iar cele cu dobânzile au atins 46,77 miliarde lei, crescând semnificativ față de anul precedent.
Asistența socială a totalizat 209,12 miliarde lei, o majorare de 12,7%, determinată în principal de recalcularea pensiilor și de măsurile de compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale (2,86 miliarde lei). În plus, subvențiile au fost de 10,06 miliarde lei, iar alte cheltuieli, inclusiv burse și despăgubiri, au totalizat 13,37 miliarde lei.
De asemenea, cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 24,56%, atingând 51,44 miliarde lei, evidențiind un angajament crescut față de investițiile externe. Investițiile, care includ cheltuielile de capital și programele de dezvoltare, au însumat 96,04 miliarde lei, iar acest aspect reflectă o expansiune a proiectelor de infrastructură.
Aceste date financiare ar trebui să fie interpretate cu prudență, dar totuși ele oferă o imagine de ansamblu optimistă asupra viitorului economic al României, alimentând speranțele de stabilitate financiară pe termen lung.
FOTO – Digi24
