România trăiește pe datorie externă: diferența dintre exporturi și importuri a depășit 28 de miliarde de euro
România se află într-o situație alarmantă, cu o datorie externă care a atins o valoare record. Diferența dintre valuta care intră și cea care iese din țară s-a ridicat la 28,9 miliarde de euro, reprezentând 8,2% din PIB. Această cifră este semnificativ mai mare decât cea din 2024, care se situa la 6,7%. Această evoluție îngrijorătoare plasează România printre cele mai vulnerabile economii din Uniunea Europeană, indicând o presiune în creștere asupra monedei naționale.
Deficitul de cont curent subliniază o problemă structurală profundă: România importă mai mult decât exportă. Anomalia este în special evidentă în comerțul cu bunuri, unde se înregistrează un contrast uluitor: țara noastră exportă porumb și grâu, dar se vede nevoită să importe mălai și aluat congelat. Aceste practici contribuie la un deficit bugetar semnificativ, de zeci de miliarde de lei, în cadrul comerțului cu bunuri.
Pe de altă parte, România reușește să mențină un excedent la exportul de servicii, cu un accent deosebit pe domeniul IT și transport. Cu toate acestea, în sectorul turismului, românii preferă să cheltuie mai mulți bani în afaceri externe decât să atragă turiști străini în România, ceea ce contină să submineze economia locală.
Conform unor analize realizate de Mediafax, principalii parteneri comerciali ai României rămân țări precum Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Totuși, importurile mari arată o excesivă dependență a economiei românești de finanțarea externă, generând riscuri pentru stabilitatea leului în raport cu alte valute internaționale.
Banca Națională a României a identificat principalele cauze ale deficitului extern: creșterea importurilor, stagnarea exporturilor și un deficit semnificativ în balanța bunurilor de aproape 33 de miliarde de euro. Aceste cifre reflectă nu doar o competitivitate slabă a producției interne, ci și o cerere internă excesivă. De asemenea, surplusul din servicii s-a diminuat, iar intrările de fonduri europene au fost mai scăzute comparativ cu anul precedent, reducând o sursă importantă de echilibrare a contului curent.
Sectorul public joacă un rol crucial în această deteriorare a contului extern, în vreme ce sectorul privat continuă să mențină un echilibru mai stabil. Reducerea deficitului ar putea fi posibilă prin stimularea producției locale și prin dezvoltarea exporturilor. Totuși, deși raporturile față de PIB și exporturi sugerează o dependență tot mai mare de finanțarea externă, evaluările Comisiei Europene plasează profilul extern al României în zona de risc moderat. Aceste vulnerabilități sunt monitorizate constant, iar rezervele valutare sunt considerate adecvate pentru a sprijini soliditate poziției externe a țării.
