România pierde generații: numărul nașterilor a ajuns la cel mai slab nivel din ultimii 100 de ani
În anul 2025, România a înregistrat cel mai mic număr de nașteri din ultimele decenii, având un total de doar 145.669 de copii născuți, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă comparativ cu ultimele 100 de ani. Analizele realizate de Institutul Național de Statistică confirmă că aceasta este cea mai scăzută natalitate din 1930, semnalând o tendință de declin care a devenit evidentă încă din 2020. Cu acest număr, natalitatea a coborât sub pragul critic de 150.000 de nașteri pe an, o situație fără precedent.
O comparație cu anul 1990, când s-au născut 314.746 de copii, evidențiază o diminuare drastică a natalității cu peste 50%. De asemenea, raportat la vârful istoric din 1967, când au fost înregistrați 527.764 de nou-născuți, declinul înregistrat depășește 70%. Această tendință de scădere a nașterilor are implicații profunde asupra stricței demografice a țării.
Efectele asupra sistemului educațional
Declinul natalității se resimte profund în sectorul educațional, cu efecte care se manifestă de obicei cu întârziere. Generația născută în 2011, care se anunță a fi una dintre cele mai mici, va avea impact direct asupra structurii liceelor din România începând cu 2026, determinând deja o reducere a numărului de clase a IX-a în diverse județe. În anul 2025, Ministerul Educației a adoptat măsuri administrative semnificative, inclusiv creșterea numărului maxim de elevi per clasă și reorganizarea sau comasarea a peste 1.100 de unități de învățământ, afectând grav structura educațională.
Pe fondul acestor schimbări, generațiile tot mai puțin numeroase se traduc prin mai puțini elevi în școli, ceea ce pune o presiune tot mai mare asupra organizării rețelei școlare și a resurselor umane din domeniu. Ajustările structurale sunt inevitabile, iar impactul va fi resimțit în lanț, de la grădinițe la universități.
Cauzele scăderii natalității
Analizând motivele acestei scăderi a natalității, putem identifica mai mulți factori determinanți: migrarea populației, îmbătrânirea generală și schimbările sociale. Specialiștii subliniază că politicile economice și sociale ale guvernului pot influența direct această tendință, atât prin măsuri stimulative, cât și prin decizii contraproductive. De exemplu, perioada de austeritate din 2010-2011, caracterizată prin scăderea sprijinului pentru familii, coincide cu o declinare importantă a numărului nașterilor.
Generația de copii din 2025 și perspectivele viitoare
Generația născută în 2025, care se preconizează a fi cea mai mică din ultimul secol, va începe să fie integrată în sistemul educațional în anul 2028, iar comparativ cu generația din 2020, care număra 178.609 copii, se estimează o diferență alarmantă de aproximativ 33.000 de copii.
Aceasta va avea repercusiuni imediate asupra grădinițelor, unde o grupă are în medie aproximativ 20 de copii, sugerând că în 2025 ar putea dispărea 1.650 de grupe de preșcolari. Colateral, numărul clasei pregătitoare și al claselor gimnaziale va continua să scadă în anii următori, prezicând un impact și mai pronunțat în viitorul sistemului educațional superior, unde România se confruntă deja cu un procent scăzut de studenți comparativ cu alte țări europene.
