Trecerea la ora de vară: un proces adaptativ mai complex decât pare
În noaptea dintre 28 și 29 martie, ceasurile vor fi ajustate înainte cu o oră, iar această schimbare, deși aparent nesemnificativă, poate avea efecte profund resimțite de către majoritatea oamenilor. Specialiștii subliniază importanța acestei modificări, care, deși este de doar o oră, poate perturba ritmul biologic al organismului, având impact asupra sănătății.
Chiar și o astfel de modificare minoră poate influența ritmul circadian, adică ceasul nostru biologic intern responsabil cu reglementarea somnului, energiei, secrețiilor hormonale și stării de bine mentale. Conform cercetărilor efectuate, majoritatea persoanelor reușesc să se adapteze la această schimbare în termen de aproximativ o săptămână. Totuși, unii indivizi pot experimenta un proces de ajustare ce se poate întinde pe o perioadă semnificativ mai lungă.
„Există persoane pentru care perioada de adaptare la o modificare de doar o oră poate dura săptămâni sau chiar luni”, afirmă Jeffrey Kelu, expert în ritmurile circadiene la King’s College London. Această observație relevă complexitatea reacțiilor organismului uman în fața schimbărilor de program.
Un avantaj al trecerii la ora de vară este faptul că zilele devin mai lungi, iar lumina naturală se menține pentru mai mult timp în serii. Însă, această luminozitate suplimentară poate întârzia instalarea somnului, deoarece lumina inhibă secreția de melatonină, hormonul esențial care pregătește organismul pentru somn. De aceea, specialiștii recomandă reducerea expunerii la sursele de lumină înainte de culcare și crearea unui mediu de odihnă cât mai întunecat.
Studiile au arătat că această modificare sezonieră are legături cu mai multe efecte adverse pe termen scurt asupra sănătății. De regulă, după schimbarea orei de primăvară, se observă o creștere a accidentelor rutiere și a incidentelor de depresie, precum și a atacurilor de cord, aceste probleme fiind asociate deranjării somnului. De asemenea, dereglarea ritmului circadian a fost legată de riscuri mai mari de obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și hipertensiune arterială.
În contextul acestor efecte adverse, în ultimii ani, s-au purtat numeroase discuții la nivel european despre posibilitatea eliminării acestei schimbări sezoniere a orei. În 2018, Comisia Europeană a propus ca sistemul să fie abandonat, după ce 84% dintre respondenți s-au exprimat în favoarea abrogării schimbării orei. Cu toate acestea, nu s-a reușit atingerea unui consens între statele membre în privința menținerii permanente a orei de vară sau a celei de iarnă, propunerea fiind astfel blocată.
În ultimul timp, mulți cercetători au susținut că ora standard, adică ora de iarnă, ar fi mai sănătoasă datorită expunerii mai mari la lumina naturală dimineața, un element considerat esențial pentru buna funcționare a ceasului biologic. Studiile și observațiile continuă să sublinieze importanța acestei discuții, pe măsură ce impactul asupra sănătății publice devine din ce în ce mai evident.
