Arhitectul-șef al Sibiului: percepția asupra profesiei s-a schimbat treptat după 1990
Rolul arhitectului este tot mai bine înțeles de cei care își construiesc o casă sau amenajează un spațiu, iar profesia, marginalizată în perioada comunistă, și-a recăpătat treptat statutul după 1990. Aceasta este observația lui Marius Jivan, arhitectul-șef al Primăriei Sibiu, exprimată în cadrul unei conferințe de presă organizate la Casa cu Frescă, prilejuită de aniversarea a 25 de ani de la înființarea Ordinului Arhitecților din România (OAR).
Marius Jivan a explicat că, de-a lungul timpului, „consumatorul de arhitectură”, adică persoana care are nevoie de o casă sau de o amenajare, a devenit mai cultivat. Totuși, schimbarea s-a produs cu dificultate. „Cu greu, cei din jurul nostru și-au cristalizat ideea despre ce înseamnă să fii arhitect, ce înseamnă să ai o cerință față de un arhitect. Majoritatea avea impresia că arhitectul e un fel de inginer. Nu făceau distincția asta”, a declarat Jivan.
Arhitectul-șef își amintește că, în urmă cu mai mulți ani, cei care voiau să-și construiască o casă știau doar că au nevoie de un proiect și se adresau direct unui inginer. „Îi spuneai: «Domnule, îți trebuie un arhitect, care să vină cu o latură mai puțin tehnică, care nu se gândește doar la structură. Poate ai nevoie de un pic de poezie, un pic de viziune». Omul nu înțelegea”, a povestit el.
După 1990, profesia și-a recăpătat statutul și pentru că vechii arhitecți și-au transmis experiența noilor generații. „Cred că pot să remarc această evoluție. Nu e suficientă, nu e cea mai bună ca rezultate, dar încet-încet cred că evoluăm”, a mai spus Jivan. El a amintit totodată că, la numărul de arhitecți raportat la populație, România „stă destul de jos”.
Arhitectul-șef i-a încurajat pe studenții la arhitectură prezenți la conferință să efectueze o parte din practică în administrația publică. „Cred că e cazul să vezi meseria asta din toate părțile, inclusiv din administrație. Îi va ajuta ulterior în a-și practica visul”, a explicat el.
„Statul este primul care dă semnalul”
Gabriel Roșca, fost președinte al Filialei Sibiu-Vâlcea a OAR și moderator al discuției, a precizat că ideea ca arhitecții stagiari să poată face o parte din stagiu în administrație este discutată de mai mult timp în cadrul Ordinului.
El consideră că arhitectura și investițiile publice au un rol important în educarea publicului, pentru că ar trebui să constituie un exemplu. La acest capitol, România mai are de recuperat. „În România nu avem încă această politică foarte clară pe care o vedem în alte state. Spre exemplu, în Germania, în momentul în care se stabilește un standard nou în construcții, statul este primul care dă semnalul. Asta înseamnă arhitectură de calitate, un spațiu de calitate, înseamnă un oraș care funcționează”, a declarat Roșca.
Fostul președinte al filialei a recunoscut că nici în Germania lucrurile nu sunt perfecte, dar și-a exprimat dorința ca administrațiile locale din România să urmeze aceeași direcție. De asemenea, Roșca a semnalat că unele proiecte publice ridică semne de întrebare. „Proiectele realizate sunt realizate, dar sunt și proiecte în derulare la care avem niște semne de întrebare și la care merită să vedem ce putem face”, a adăugat el.
Conferința de presă a deschis seria de evenimente „OAR 25 | Livrăm arhitectură pe strada Poștei”, organizată până pe 11 octombrie de Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România, în parteneriat cu Extensia Universitară Sibiu a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.
