Emil Hurezeanu: România trebuie să iasă din pasivitate în politica externă
Fostul ministru de Externe Emil Hurezeanu a susținut sâmbătă seara, la Biblioteca Județeană ASTRA din Sibiu, conferința cu titlul „Viitorul Europei?”, în cadrul Conferințelor Dilema, organizate în premieră la Sibiu între 29 și 31 octombrie, sub sloganul „Va fi ca niciodată”. Analiza sa asupra schimbărilor geopolitice a fost însoțită de un mesaj ferm pentru România: țara are nevoie de mai multă inițiativă în regiune și de o diplomație mai bine construită.
Europa, sub presiunea a trei mari puteri
Hurezeanu consideră că Europa se confruntă simultan cu presiuni din partea Statelor Unite, a Chinei și a Rusiei. Relația transatlantică, mult timp garantul securității continentului, traversează o schimbare profundă: administrația americană transmite semnale de distanțare, iar China este privită la Washington drept principalul adversar strategic, în timp ce Europa pare să piardă din importanță. Fostul ministru a amintit și incertitudinile privind viitorul prezenței militare americane pe continent.
O altă problemă semnalată a fost decalajul tehnologic: Europa nu reușește să țină pasul cu Statele Unite și China în domenii precum inteligența artificială și infrastructura digitală, în timp ce americanii și chinezii dezvoltă tehnologii și companii cu putere globală, iar europenii se concentrează mai mult pe reglementarea acestora. „Viteză, viteză, viteză”, a sintetizat Hurezeanu amenințările, referindu-se la viteza dezvoltării tehnologice, a transformărilor politice și a circulației informației.
Slăbirea echilibrului politic european
Fostul ministru a vorbit și despre pierderea de influență a partidelor tradiționale de centru și despre creșterea formațiunilor naționaliste și suveraniste în mai multe state europene. A adus în discuție situația din Germania, Franța și Italia, dar și dificultățile relației franco-germane, motorul istoric al integrării europene, inclusiv în proiecte comune de apărare precum dezvoltarea unui avion de luptă. În paralel, a atras atenția asupra concurenței chineze în industria auto europeană și asupra dificultăților economiei germane, cu efecte posibile și asupra fabricilor și locurilor de muncă din România.
El a criticat discursurile care anunță inevitabil dispariția Europei, dar a avertizat că problemele continentului nu trebuie minimalizate. În opinia sa, Uniunea Europeană rămâne un cadru esențial de dezvoltare, inclusiv pentru România, care a beneficiat de fonduri europene și de integrarea în piața comună.
