Lecții despre dezinformare și limitele libertății de exprimare online pentru tinerii din Sibiu
Zeci de elevi și studenți sibieni au participat joi și vineri la atelierul „Cuvinte fără frontiere: Limitele libertății de exprimare în mediul online”, desfășurat la American Corner din cadrul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu. Evenimentul le-a oferit tinerilor ocazia să înțeleagă ce înseamnă dezinformarea și unde se oprește libertatea de exprimare.
Moderatoarea Silvia Tăbușcă, președinte al Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER) și lector la Universitatea Româno-Americană, le-a explicat adolescenților care sunt drepturile și obligațiile pe care le presupune exprimarea liberă. Pentru a ilustra limitele acestui drept fundamental, aceasta a oferit exemple de tipuri de discurs care nu se încadrează în libertatea de exprimare, precum instigarea la ură sau violență, încurajarea terorismului, defăimarea gravă sau doxxing-ul – publicarea datelor personale ale unei persoane fără acordul acesteia.
„Libertatea ta de exprimare se oprește acolo unde începe încălcarea drepturilor fundamentale ale altora”, a rezumat moderatoarea principiul central al discuției. „De exemplu, dacă dai numărul dirigintei tale unei persoane necunoscute de pe stradă pentru că vrea să se răzbune pe aceasta dintr-un motiv sau altul, asta se numește doxxing și nu se mai poate cataloga drept exprimare liberă”, a explicat Tăbușcă.
Trei forme distincte ale informațiilor false
Un subiect important abordat în cadrul atelierului l-a constituit diseminarea informațiilor false în spațiul public. Moderatoarea a punctat că acestea se încadrează în trei categorii distincte: dezinformarea – răspândirea intenționată a informațiilor false, cu scopul manipulării; misinformarea – răspândirea informațiilor false fără intenția de a face rău; și malinformarea – răspândirea unor informații adevărate, dar scoase din context.
Primul aspect vizat a fost discursul partidelor populiste europene. „Acesta se concentrează adesea în jurul discursului de tipul «noi versus ei». De exemplu, putem întâlni frecvent retorice cum ar fi «noi suntem poporul adevărat, iar inamicul este elita trădătoare»”, a precizat moderatoarea. Ea a explicat că astfel de idei urmăresc, de multe ori, distrugerea încrederii în instituțiile statului. „Asta este strategia pe care o adoptă și Rusia în ceea ce privește influențarea discursului public în Europa și România. Puterea unui stat este slăbită de această lipsă de încredere a populației în instituții”, a adăugat Tăbușcă.
În cadrul discuției au fost oferite și exemple de dezinformări mediatizate în ultimii ani, printre care cazul ambulanței atacate cu topoarele într-o comună din Cluj, ca urmare a unui clip de pe TikTok care afirma că ambulanța ar fura copii. Moderatoarea a subliniat că adesea poate exista și o legătură de cauzalitate între dezinformare și misinformare. „Informații care apar în spațiul public ca urmare a dezinformării pot fi preluate și distribuite mai departe de persoane care nu conștientizează că informațiile pe care le propagă sunt false”, a explicat ea.
Riscul generalizărilor și al stereotipizării
Un alt subiect abordat a fost riscul generalizărilor și modul în care acestea pot duce la stereotipizarea grupurilor sociale, în special a celor vulnerabile. „În fiecare grup social există oameni de diverse tipuri. De exemplu, în cazul migranților, există și persoane care fură, însă acestea reprezintă cazuri izolate. Dacă generalizăm pe baza acestora și începem să spunem că toți migranții sunt hoți, nu facem altceva decât să propagăm o perspectivă falsă despre acest grup social vulnerabil care nu corespunde realității”, a punctat Silvia Tăbușcă.
Patru sesiuni interactive pentru tineri
Atelierul „Cuvinte fără frontiere” a fost organizat de bibliotecă, în parteneriat cu Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER) și cu finanțare din partea Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România. Evenimentul s-a desfășurat între 5 și 6 noiembrie 2026, în patru sesiuni, în intervalele 9:00–12:00 și 13:00–16:00, cu un număr limitat de 20 de participanți la fiecare atelier.
Potrivit organizatorilor, activitățile au avut ca scop să le arate elevilor, studenților și tinerilor drepturile și limitele libertății de exprimare în mediul digital, prin discuții interactive, exemple practice și exerciții, de la lipsa informării corecte și discursul instigator la ură până la criminalitatea cibernetică. Alături de Silvia Tăbușcă, formatore a fost și Alice Martiș, trainer și coach acreditat internațional, expert ECLER în prevenirea violenței de gen.
