Parc industrial pe 14 hectare de pășune lângă Coveș
O pășune de 14 hectare din proprietatea orașului Agnita, aflată lângă satul Coveș, urmează să fie transformată în parc industrial cu hale de producție, depozite și servicii. Terenul se află în extravilan, de-a lungul drumului comunal DC 31, care leagă drumul județean DJ 106 Sibiu-Agnita de Coveș, și nu are nicio construcție. Autoritățile locale au întocmit documentația unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru trecerea terenului în intravilan. Raportul de mediu și studiul de evaluare adecvată depuse la Direcția Județeană de Mediu Sibiu concluzionează că PUZ-ul poate fi aplicat fără efecte negative semnificative, inclusiv asupra sitului Natura 2000 în care se află terenul. În septembrie 2026, instituția a emis deja un aviz cu condiții, prin Serviciul Arii Naturale Protejate.
Hale, depozite și servicii pe 83% din suprafață
PUZ-ul „Construire parc industrial” prevede împărțirea terenului în patru subzone. Cea mai mare parte, 116.819 mp (83,44%), este destinată industriei, serviciilor și depozitării. Drumurile publice de incintă vor ocupa 10.372 mp (7,41%), spațiile verzi publice 12.234 mp (8,74%), iar dotările publice 575 mp (0,41%). Pe fiecare parcelă, minimum 20% din suprafață trebuie să rămână spațiu verde sau amenajare peisagistică, iar o parcelă este construibilă doar dacă are peste 2.000 mp și o deschidere la stradă de cel puțin 30 de metri.
Alegerea amplasamentului este argumentată de autorități prin poziționarea în apropierea rețelelor de energie electrică de 110 KV și 20 KV, accesibilitatea din drumul județean, existența utilităților în zonă și disponibilitatea forței de muncă.
Terenul se află integral în situl Natura 2000 Podișul Hârtibaciului
Întreg terenul se suprapune peste aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului, un sit de aproximativ 237.780 de hectare, desemnat pentru conservarea a 35 de specii de păsări de interes comunitar. De aceea, autoritățile au contractat un studiu de evaluare adecvată, realizat de ecologul Mihai-Ciprian Petrescu și de ornitologul Cătălin Fuciu.
Studiul a identificat șase specii care ar putea folosi zona: fâsa de câmp, ciocârlia de pădure, acvila țipătoare mică, eretele vânăt, sfrânciocul roșiatic și viesparul. Concluzia este că dezvoltarea poate conduce la o pierdere de 14 hectare de habitat suboptim, dar impactul rămâne nesemnificativ. Elaboratorii susțin că nu se justifică măsuri de reducere a impactului, soluții alternative sau măsuri compensatorii pentru rețeaua Natura 2000.
Efecte locale și măsuri propuse
Raportul de mediu califică efectele drept locale și nesemnificative: schimbarea definitivă a utilizării celor 14 hectare de pășune, pierderea unei suprafețe de habitat suboptim în sit, creșterea traficului de persoane și mărfuri, cu emisii și zgomot, și modificarea caracterului peisajului din teren agricol deschis în zonă construită.
Documentul prevede ca apele pluviale de pe suprafețele cu risc de contaminare cu produse petroliere să treacă prin separatoare de hidrocarburi înainte de a ajunge în pârâul Coveș. Măsurile includ păstrarea celor 12.234 mp de spații verzi publice și a procentului minim de 20% pe fiecare parcelă, folosirea cu prioritate a speciilor vegetale adaptate local și evitarea celor invazive sau alergene, precum și un iluminat exterior proiectat să limiteze dispersia luminii către terenurile din afara parcului. Raportul subliniază că viitoarele investiții vor fi analizate și reglementate individual, în funcție de natura și capacitatea fiecărei activități.
Un proiect pentru oprirea declinului demografic
Potrivit Strategiei de Dezvoltare a Orașului Agnita 2021-2031, citată în raportul de mediu, în 2020 localitatea avea o populație după domiciliu de 11.612 persoane, cu o scădere de aproximativ 8% în zece ani, împreună cu îmbătrânirea populației și migrația tinerilor. Proiectul urmărește crearea de locuri de muncă, atragerea investițiilor și reducerea migrației populației active.
Firmele care se vor instala în parc vor beneficia de scutirea de la plata impozitului pe teren și pe clădiri, de scutiri la unele taxe locale pentru avize și autorizații, precum și de alte facilități aprobate de Consiliul local Agnita. Costurile investiției vor fi suportate integral din fonduri publice ale autorității locale și din fonduri nerambursabile.
Proiectul este în lucru de mai mulți ani. În noiembrie 2022, la inaugurarea drumului modernizat dintre Agnita și Sighișoara, primarul Alin Schiau-Gull declara că noua legătură rutieră reprezintă un atu pentru parc. În septembrie 2024, el explica stadiul proiectului: „În situația de față avem în PUZ, așteptăm documentația de la Consiliul Județean și să primim titulatura de parc industrial, să atragem firme care sunt interesate să investească aici, pentru că ar primi și câteva facilități”.
