Dr. Valeria Văleanu: aproape patru din zece cancere pot fi prevenite
Aproape patru din zece cazuri de cancer sunt legate de factori care depind de noi și care pot fi schimbați. Mesajul a fost transmis de medicul oncolog Valeria Văleanu la o conferință despre prevenția cancerului organizată joi, 29 octombrie, la Hotelul Ramada din Sibiu. Alături de ea au vorbit medicii oncologi Cristina Munteanu și Sabina Lei.
Valeria Văleanu a condus peste 35 de ani secția de Oncologie a Spitalului Județean Sibiu, iar în prezent lucrează la RMN Diagnostica. Potrivit medicului, 37% din cazurile de cancer au la bază factori care pot fi modificați. Datele se referă la anul 2022 și au fost publicate în 2026. Sunt 30 astfel de factori. Pe primul loc se află tutunul, implicat în 15,1% din cazuri. Alcoolul are o pondere de 3,2%. Urmează infecțiile, kilogramele în plus, sedentarismul, poluarea, radiațiile ultraviolete și stresul. Restul cazurilor țin de vârstă, de ereditate, de hazard și de cauze încă necunoscute.
„Un pacient care a trecut prin această boală nici într-un caz nu trebuie să se considere vinovat”, a subliniat medicul. Prevenția nu înseamnă risc zero, dar scade mult riscul. Alcoolul nu afectează doar ficatul: este implicat și în cancerul de sân, în cel colorectal și în cancerele ORL, unde se combină aproape mereu cu fumatul.
Trei niveluri de prevenție
Primul nivel țintește cauzele: renunțarea la fumat, alimentația sănătoasă, mișcarea și vaccinarea. Al doilea înseamnă screening, adică investigații la persoane fără simptome. Când boala este descoperită într-un stadiu incipient, șansele de vindecare depășesc 95%. Al treilea se adresează celor care au avut deja cancer: monitorizarea lor previne recidivele și ajută la depistarea unui al doilea cancer.
Codul European împotriva Cancerului, ajuns la ediția a cincea, cuprinde 14 recomandări. Printre ele se numără: fără tutun și fără fum pasiv, greutate sănătoasă, mișcare zilnică, alimentație sănătoasă, evitarea alcoolului, alăptarea, protecția solară, atenție la riscurile de la locul de muncă și la radonul din locuință, aer curat, vaccinare, terapia hormonală și screeningul organizat.
Medicul a recomandat mai puține alimente procesate și mai puțină carne roșie, mai multe legume, fructe și cereale integrale. A insistat și pe alăptare, care protejează împotriva cancerului de sân.
Vaccinarea nu înlocuiește screeningul
Peste 95% din cancerele de col uterin sunt cauzate de infecția cu HPV. România are cea mai mare mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană. De aceea, medicul recomandă vaccinarea anti-HPV, atât la fete, cât și la băieți, și vaccinarea împotriva hepatitei B. În România, vaccinul anti-HPV este gratuit între 11 și 26 de ani. Testarea pentru hepatitele B și C, HIV și Helicobacter pylori este, de asemenea, importantă. Vaccinarea nu înlocuiește însă screeningul.
Riscul este mai mare când cancerul apare la o vârstă tânără sau când mai multe rude apropiate au avut același tip de cancer, mai ales de sân, ovar, colon sau prostată. Există și cancere ereditare, legate de genele BRCA1 și BRCA2 sau de sindromul Lynch.
Mituri și realități
Valeria Văleanu a demontat în cadrul conferinței patru mituri. Mitul că „cancerul e o fatalitate, nu putem face nimic” este contrazis de faptul că aproape patru din zece cazuri sunt legate de factori care pot fi modificați. Ideea că „mă simt bine, deci nu am nevoie de controale” ignoră că screeningul este făcut tocmai pentru persoanele fără simptome. Convingerea că „vaccinul HPV e inutil sau afectează fertilitatea” este falsă: vaccinul previne cancerul de col uterin și alte cancere și se recomandă fetelor și băieților. Iar mitul unui „aliment sau supliment miraculos” este infirmat de realitatea că contează stilul de viață pe termen lung, nu un produs-minune.
Medicul spune că primul pas în prevenție este discuția cu medicul de familie. El evaluează riscul, vaccinează și trimite pacientul la screening. Pentru asta, medicul de familie trebuie să aibă „vigilență oncologică”, a spus Valeria Văleanu. Oncologul intervine în cazurile cu risc crescut, face consiliere genetică și îi urmărește pe cei care au trecut prin boală. În echipă intră și specialiștii de organ, adică ginecologul, gastroenterologul, pneumologul, dermatologul și urologul. Tot acolo sunt asistentul și farmacistul, care pot ajuta la renunțarea la fumat, nutriționistul și psihologul. Nu în ultimul rând, pacientul și familia sunt parteneri activi, care pun întrebări, merg la controale și iau decizii informate.
„Cine tratează oncologia ca monospecialitate, de unul singur, tratează greșit și este anacronic”, a spus medicul.
