Începe postul Crăciunului: istorie, tradiții și zilele cu dezlegare la pește în 2025
Ortodocșii se pregătesc să intre în Postul Nașterii Domnului, o perioadă spirituală de 41 de zile dedicată rugăciunii, faptelor bune și purificării sufletești, având ca scop pregătirea pentru venerarea nașterii lui Iisus Hristos. Aceasta reprezintă o invitație la introspecție și la întărirea legăturilor cu cei din jur, în spiritul tradiției creștine care îndeamnă la renunțarea la egoism.
Postul Crăciunului evocă momentul în care Fecioara Maria s-a pregătit să-L aducă pe lume pe Fiul lui Dumnezeu și este unul dintre cele patru posturi importante stabilite de Biserica Ortodoxă. Încă din primele zile, comunitățile de credincioși se rezumă la consumul de alimente simple, într-un efort de a se alinia cu scopul acestei perioade sacre.
Conform surselor de specialitate, inclusiv PROTV, postul a început pe 14 noiembrie 2025, odată cu Lăsata Secului, o zi simbolică în care enoriașii au savurat ultima masă bogată, având la baza preparate din carne, ouă și lactate. A urmat o perioadă de abținere de la aceste alimente, accentuând importanța rugăciunii, a actelor de caritate și a împăcării cu semenii.
Programul de mese pe perioada postului este structurat astfel: în zilele de luni, miercuri și vineri, credincioșii sunt așteptați să practice post negru până după Ceasul al IX-lea (timpul cuprins între 15:00 și 16:00), optând pentru hrană uscată sau legume simple, excludând complet uleiul. În zilele de marți și joi, mesele pot include legume fierte cu ulei și vin, iar sâmbăta și duminica se permite dezlegarea la pește, cu excepția intervalului 20-25 decembrie, când rigorile se intensifică.
Dacă în săptămână doborâm o sărbătoare importantă dedicată unui sfânt, se acceptă și dezlegarea la pește sau ulei și vin, conform rânduielilor bisericești. Această flexibilitate arată cât de vie este tradiția și cum se adaptează la nevoile spirituale ale comunității.
Ajunul Crăciunului, ultima zi a postului, 24 decembrie, este una de o intensitate aparte, fiind encadrată de o strictețe mai mare în ceea ce privește consumul de alimente. În funcție de obiceiurile regionale, credincioșii pot consuma exclusiv grâu fiert cu fructe și miere, simbolizând sacrificiul și curățirea sufletească, sau pot opta pentru un post negru până la apus. Această practică amintește de tradiția catehumenilor, care se pregăteau pentru primirea Botezului în ziua care marchează nașterea Mântuitorului.
Postul Crăciunului include și zile speciale cu dezlegare la pește, ce pot fi sărbătorite în 2025 pe următoarele date: 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, 25 noiembrie – Sf. Mare Muceniță Ecaterina, 2 decembrie – Sf. Cuvios Paisie și Cleopa de la Sihăstria, 4 decembrie – Sf. Mare Muceniță Varvara, 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana și 18 decembrie – Sf. Cuvios Daniil Sihastrul. Aceste dezlegări reflectă o asprime moderată a postului, similară cu cea a Sfinților Apostoli.
Istoria acestui post se întinde de-a lungul secolelor IV-V, când Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare au început să facă referiri la această practică. De-a lungul timpului, normele legate de durata și rigorile postului au suferit modificări în funcție de comunitățile bisericești. Sinodul de la Constantinopol din 1166 a fixat perioada de 40 de zile, care începe pe 15 noiembrie, stabilind astfel o uniformitate în rândul credincioșilor.
Din punct de vedere liturgic, cântările specifice dedicate Nașterii Domnului demarează pe 21 noiembrie, iar colindele sunt interpretate după sărbătoarea Sf. Apostol Andrei, pe 30 noiembrie. Aceste tradiții nu doar că îmbogățesc spiritualitatea momentului, dar creează și o atmosferă de așteptare și bucurie în sufletele tuturor credincioșilor.
